Noua lege a integrității, menită să descurajeze incompatibilitățile și conflictul de interese, a generat controverse în rândul partidelor politice. PSD acuză USR că a introdus modificări care favorizează persoanele condamnate, în timp ce documentele consultate de digi24.ro indică faptul că anumite prevederi criticate de social-democrați se regăseau și în proiectul inițial redactat de Ministerul Justiției.
Legea, care influențează funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), este un element cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie adoptată până la finalul lunii august 2026.
Discuțiile în jurul acestei legislații au fost tensionate, partidele nereușind să ajungă la un acord. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat PNL și USR pentru modificările aduse proiectului inițial, afirmând că acestea urmăresc să protejeze „penalii”, cu o referire specifică la Dominic Fritz.
„Grindeanu răspândește idei false, afirmând că legea ar fi destinată să mă scape. Este o declarație lipsită de fundament. Legea nu are efecte retroactive și reglementează doar situațiile viitoare”, a declarat Dominic Fritz pe Facebook, ca răspuns la atacurile liderului PSD.
Digi24.ro a realizat o comparație între cele două proiecte – cel elaborat de PSD și cel modificat de actualul Guvern cu aportul PNL, USR și UDMR – și va prezenta diferențele esențiale, precum și propunerile controversate.
În forma sa actuală, legea nu impune demnitarilor obligația de a publica declarațiile de avere, acestea fiind secretizate conform unei decizii a Curții Constituționale din 2025.
„Obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese nu implică publicarea acestora”, stipulează prevederea care apare în ambele variante de lege.
Conform Snoop.ro, UDMR a solicitat păstrarea secretizării declarațiilor de avere, invocând motive de constituționalitate. De asemenea, nici PSD nu a propus, în timpul guvernării sale, desecretizarea completă a acestora, dar a avansat o propunere îmbunătățită.
Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, a propus inițial o „declarație de interese financiare” care ar fi fost realizată de ANI, incluzând praguri de venituri, nu sume fixe. Această prevedere a fost însă eliminată din proiectul actual.
Grindeanu a acuzat USR că a introdus „praguri privind integritatea” în contextul abuzului în serviciu, care se referă la măsuri disciplinare pe baza unor prejudicii financiare sub 2 salarii minime brute.
Proiectul de lege stipulează că o persoană se poate afla în incompatibilitate sau conflict de interese în funcție de anumite criterii, inclusiv prejudiciul financiar stabilit în raport cu salariul minim.
Legea prevede modificări semnificative în privința compatibilității funcțiilor aleșilor locali. Un primar ar fi declarat în conflict de interese dacă alocă fonduri către firme sau ONG-uri care pot beneficia soțul sau rudele acestuia până la gradul al II-lea.
Radu Marinescu a declarat că PSD va prezenta amendamente pentru a „corecta” legea integrității, menționând că, după demiterea guvernului, a fost constituit un grup de lucru care nu a inclus PSD, iar modificările esențiale au fost eliminate.
