Slovacia și Rusia se pregătesc să reia, în toamna anului 2026, reuniunile comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică și științifico-tehnică, după o pauză de cinci ani. Decizia readuce un canal oficial de dialog între Bratislava și Moscova într-un moment în care Rusia continuă războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, iar contactele instituționale ale statelor europene cu autoritățile ruse au fost reduse.
Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanár, a discutat pe 20 august, prin videoconferință, detaliile organizatorice ale unei viitoare reuniuni cu ministrul rus al Științei și Învățământului Superior, Valeri Falkov. Potrivit informațiilor publicate de TA3, cele două părți urmează să stabilească elementele necesare pentru reluarea formatului interguvernamental.
Blanár a prezentat inițiativa drept parte a politicii externe a guvernului condus de Robert Fico, orientată către „toate direcțiile lumii”. „Susținem dialogul cu toate țările care sunt interesate de o cooperare pragmatică cu noi, în beneficiul intereselor naționale și de stat ale Republicii Slovace, al economiei slovace și al cetățenilor Republicii Slovace”, a declarat ministrul.
Formatul a fost suspendat după invazia Rusiei în Ucraina
Comisia comună slovaco-rusă pentru cooperare economică și științifico-tehnică s-a reunit ultima dată la Bratislava, în 2021. După declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, activitatea organismului a fost suspendată.
Ministerul slovac de Externe a transmis că premierul Robert Fico și președintele rus Vladimir Putin au convenit asupra reluării activității comisiei în timpul unor negocieri desfășurate în 2025. În decembrie 2025, Moscova a anunțat public că este interesată de restabilirea cooperării și că așteaptă desemnarea unui copreședinte din partea Slovaciei. Guvernul Fico l-a numit pe Juraj Blanár în această funcție în mai 2026.
Reuniunea planificată ar urma să ofere un cadru pentru discuții economice, științifice și tehnice între instituții și reprezentanți ai celor două țări. Reluarea activității nu înseamnă automat încălcarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, deoarece guvernul slovac rămâne obligat să respecte legislația europeană în vigoare. În același timp, extinderea dialogului oficial poate deschide noi contacte în domeniile permise de regimul de sancțiuni.
Opoziția slovacă cere oprirea pregătirilor
Partidele de opoziție critică inițiativa și consideră inacceptabilă reluarea lucrărilor comisiei în forma anunțată de guvern. Reprezentanții formațiunii Slovacia Progresistă (PS) susțin că decizia arată că guvernul slovac a pierdut o evaluare realistă a situației și avertizează asupra posibilelor efecte asupra domeniilor educației și cercetării.
Mișcarea Creștin-Democrată (KDH) a cerut oprirea pregătirilor pentru reuniune. Formațiunea și-a motivat poziția prin acțiunile cibernetice și de informații atribuite Rusiei împotriva Slovaciei. În dezbaterea politică slovacă au fost menționate activități de colectare de informații politice, militare și economice, precum și atacuri cibernetice comise de grupări proruse împotriva unor instituții publice și a infrastructurii critice.
Criticile opoziției se referă și la riscul ca legăturile economice, științifice și educaționale să fie folosite pentru obținerea de informații, stabilirea unor relații cu reprezentanți ai sectoarelor strategice sau promovarea unor narațiuni favorabile Moscovei. Aceste preocupări sunt legate de activitatea serviciilor ruse și a grupărilor proruse menționată în argumentele formațiunilor de opoziție.
Implicații pentru politica europeană
Reluarea comisiei oferă Moscovei posibilitatea de a demonstra că poate restabili canale oficiale de cooperare cu anumite state membre ale Uniunii Europene, chiar dacă la nivel european contactele cu Rusia au fost reduse. Pentru Bratislava, formatul poate facilita reluarea unor legături economice și științifice, însă decizia este însoțită de riscul consolidării influenței politice și economice ruse în Slovacia.
Cooperarea în domeniile permise de sancțiuni poate fi menținută în limitele legislației europene. Totuși, existența unui dialog instituțional mai amplu creează posibilitatea ca Rusia să caute noi relații comerciale și profesionale sau oportunități de evitare a restricțiilor, fără ca reluarea comisiei să reprezinte, prin ea însăși, dovada unei încălcări a sancțiunilor.
Decizia guvernului lui Robert Fico consolidează percepția că Bratislava este dispusă să aprofundeze contactele cu Moscova în timp ce agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă. Această orientare intră în contradicție cu eforturile europene de reducere a dependenței față de Rusia și de menținere a presiunii economice asupra Kremlinului, potrivit evaluării prezentate în materialul de referință.
La nivelul Uniunii Europene și al NATO, reluarea unui canal oficial între Slovacia și Rusia este prezentată ca un risc pentru limitarea influenței ruse într-un stat membru. Instituțiile de cercetare, companiile tehnologice, mediul universitar și structurile economice pot deveni puncte de acces pentru obținerea de informații și extinderea unor rețele de influență, în special în sectoarele considerate strategice.
Cooperarea bilaterală poate permite, de asemenea, Kremlinului să transmită că unele state europene sunt pregătite să revină la contacte oficiale cu Moscova în pofida războiului împotriva Ucrainei. În acest cadru, reluarea comisiei poate alimenta așteptările ruse privind diminuarea presiunii sancționatorii și existența unor diferențe între statele membre cu privire la politica față de Rusia și la sprijinul acordat Ucrainei.
Data și locul reuniunii din toamna anului 2026 nu au fost precizate în informațiile prezentate. Pregătirile sunt coordonate de miniștrii desemnați să conducă formatul interguvernamental slovaco-rus.
