Publicația cehă První Zprávy a distribuit, la 20 august 2026, afirmații fără dovezi privind presupusa dezvoltare de către Ucraina a unei arme nucleare, folosind un cutremur slab produs în regiunea Poltava ca element pentru o speculație despre un posibil test subteran. Materialul nu prezintă informații care să confirme existența unui test nuclear ucrainean, dar reia scenariul și îl leagă de o declarație a unui fost membru al Comisiei ONU pentru arme biologice și chimice.
Articolul, intitulat „Cutremur în Ucraina sau test subteran de arme nucleare?”, pornește de la un seism cu magnitudinea 2,4, înregistrat la 15 august în regiunea Poltava. Publicația afirmă că pe rețelele sociale au circulat comentarii potrivit cărora mișcarea seismică, produsă la o adâncime de aproximativ trei kilometri, ar fi putut fi provocată de o explozie subterană și de un presupus test nuclear.
První Zprávy recunoaște că nu dispune de date care să confirme că Ucraina ar fi efectuat un asemenea test. Cu toate acestea, articolul îl citează pe Igor Nikulin, fost membru al Comisiei ONU pentru arme biologice și chimice, care a declarat că, dacă războiul va continua, nu poate fi exclusă complet posibilitatea ca Ucraina să încerce să dezvolte arme nucleare în viitor.
Un seism slab, folosit ca argument
Magnitudinea 2,4 indică un fenomen seismic foarte slab. Potrivit evaluării prezentate în materialul de analiză, parametrii unui astfel de seism nu susțin ipoteza unei explozii nucleare subterane. Chiar și o explozie nucleară de putere redusă ar produce un semnal seismic cu caracteristici și amploare diferite, care ar putea fi identificat de sistemele internaționale de monitorizare.
În aceste condiții, legătura sugerată de publicația cehă între cutremurul din Poltava și detonarea unui dispozitiv nuclear nu are o bază fizică și seismologică suficientă. Ipoteza este prezentată prin asocierea unui eveniment natural cu o temă de securitate extrem de sensibilă, fără furnizarea unor probe care să confirme scenariul.
Materialul original poate fi consultat pe site-ul První Zprávy.
Un narativ reluat de Moscova
Acuzațiile privind presupusele programe nucleare ucrainene fac parte dintr-un tipar de dezinformare atribuit Moscovei și repetat de mai mulți ani. În toamna anului 2022, Rusia a promovat intens afirmația că Ucraina ar pregăti o „bombă murdară”. Inspecțiile efectuate ulterior de Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu au identificat semne ale unor activități nucleare nedeclarate la obiectivele verificate în Ucraina, potrivit informațiilor prezentate în acest context.
První Zprávy este descrisă drept o platformă cehă cu orientare prorusească, care publică în mod repetat narațiuni favorabile Kremlinului și materiale critice la adresa Ucrainei și a Uniunii Europene. În cazul articolului din 20 august, titlul și sursa invocată transferă discuția de la un seism de intensitate redusă la scenariul unei amenințări nucleare, deși textul nu oferă dovezi privind existența unui program ucrainean de fabricare a armelor nucleare.
Promovarea unor asemenea afirmații poate alimenta percepția că Ucraina ar reprezenta un risc nuclear pentru Europa. În materialul de analiză, această prezentare este considerată parte a unei campanii informaționale menite să deplaseze asupra Kievului responsabilitatea pentru o posibilă escaladare și să influențeze disponibilitatea publicului european de a susține în continuare Ucraina.
Obligațiile internaționale ale Ucrainei
Ucraina rămâne parte a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare și, potrivit informațiilor furnizate, își desfășoară activitățile nucleare sub garanții și monitorizare internațională. Obiectivele nucleare ucrainene se află sub controlul AIEA, iar crearea unui arsenal ar necesita acces la materiale nucleare speciale, infrastructură dedicată, capacități tehnologice și un ciclu de producție complex.
Aceste activități ar fi dificil de ascuns în condițiile supravegherii prin satelit, ale monitorizării internaționale și ale verificărilor realizate de organizațiile competente. Sursa subliniază că nu există, în informațiile prezentate, elemente care să demonstreze că Ucraina ar fi început producerea unei arme nucleare sau că seismul din regiunea Poltava ar fi fost provocat de o asemenea activitate.
Un program nuclear clandestin ar contraveni, de asemenea, obligațiilor internaționale asumate de Kiev și ar putea afecta relațiile sale cu statele europene și cu ceilalți parteneri. Ucraina depinde de sprijin militar și financiar extern, iar încălcarea regimului de neproliferare ar putea duce la izolare internațională și la diminuarea ajutorului, potrivit evaluării incluse în material.
Afirmațiile despre presupuse teste nucleare sau despre o „bombă murdară” sunt astfel reluate fără confirmări verificabile, printr-un canal media considerat prorusesc, în timp ce informațiile despre seism și despre controalele internaționale nu susțin scenariul prezentat de publicație.
