Polonia a cerut Uniunii Europene să reducă cu până la 40% numărul diplomaților ruși acreditați în statele membre și să limiteze deplasarea celor care vor rămâne, pe fondul acuzațiilor că o parte importantă a personalului diplomatic rus desfășoară activități incompatibile cu statutul diplomatic. Propunerea a fost prezentată de ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, care leagă activitatea serviciilor rusești sub acoperire diplomatică de intensificarea amenințărilor hibride, a sabotajelor și a acțiunilor de spionaj în Europa.
Sikorski a formulat evaluarea la 3 septembrie 2026, după reuniunea Triunghiului de la Weimar. Potrivit estimării prezentate de ministrul polonez, aproximativ 40% dintre cei peste 2.000 de diplomați ruși acreditați în țările Uniunii Europene ar fi cadre sau agenți ai serviciilor de informații. Afirmația reprezintă poziția autorităților poloneze și stă la baza solicitării ca statele membre să discute o reducere coordonată a prezenței diplomatice a Federației Ruse.
Informația despre inițiativa Varșoviei a fost relatată de presa internațională la 6 septembrie 2026. Polonia susține că personalul diplomatic rus este utilizat de Moscova pentru activități de informații și pentru coordonarea unor operațiuni clandestine pe teritoriul european. În această evaluare, imunitatea diplomatică oferă protecție unor persoane care, potrivit autorităților poloneze, îndeplinesc sarcini care nu au legătură cu reprezentarea oficială a Rusiei.
Date invocate de partea poloneză
Argumentația Varșoviei include date atribuite Oficiului Federal de Poliție Criminală din Germania. Instituția germană ar fi înregistrat, de la începutul anului 2026, peste 165 de acte de sabotaj, 747 de cazuri în care au fost observate drone suspecte și mai mult de 1.000 de survolări ale unor obiective de infrastructură critică și ale unor întreprinderi din sectorul de apărare.
Polonia leagă aceste incidente de activitatea serviciilor de informații rusești, însă datele menționate în materialul prezentat nu stabilesc, pentru fiecare caz în parte, identitatea autorilor sau existența unei legături directe cu diplomați ruși. Varșovia folosește însă evoluția acestor incidente pentru a susține că amenințările hibride au nevoie de rețele locale și de personal capabil să opereze în state diferite.
În relatarea privind propunerea poloneză sunt menționate și informații despre cererea Poloniei privind expulzarea unor diplomați ruși din țările UE.
Restricții privind deplasarea și vizele
Unul dintre punctele centrale ale inițiativei este limitarea deplasării diplomaților ruși la teritoriul statului în care sunt acreditați. În prezent, acreditarea într-o țară care face parte din spațiul Schengen le permite acestora să circule în mai multe state europene fără controale sistematice la frontierele interne. Varșovia consideră că acest regim poate fi folosit pentru coordonarea unor activități în mai multe țări.
Polonia propune, de asemenea, înăsprirea procedurilor de acordare a vizelor pentru personalul diplomatic rus și pentru persoanele asociate misiunilor diplomatice. Scopul declarat este împiedicarea deplasărilor necontrolate în spațiul Schengen și limitarea accesului rapid la alte state membre decât cel care a acordat acreditarea.
Potrivit poziției prezentate de Varșovia, măsurile luate separat de statele membre, inclusiv expulzarea unor diplomați, nu ar fi suficiente pentru a răspunde unei rețele care poate utiliza infrastructura din țări vecine. De aceea, guvernul polonez pledează pentru o decizie comună la nivelul Uniunii Europene, care să includă reducerea numărului de membri ai misiunilor ruse, restricții teritoriale și reguli de viză revizuite.
O posibilă discuție la nivelul Uniunii Europene
Inițiativa nu reprezintă, în forma prezentată, o decizie adoptată de Uniunea Europeană. Este o propunere a Poloniei, care solicită statelor membre să discute nivelul prezenței diplomatice ruse și condițiile în care personalul acesteia se poate deplasa în interiorul spațiului european.
Varșovia susține că menținerea unor misiuni diplomatice numeroase pentru păstrarea canalelor de comunicare trebuie reevaluată în raport cu acuzațiile privind folosirea acestor structuri de către serviciile rusești. În același timp, reducerea personalului diplomatic ar afecta dimensiunea reprezentării oficiale și ar necesita coordonare între statele membre, într-un domeniu în care deciziile privind acreditarea și expulzarea diplomaților sunt luate de autoritățile naționale.
Propunerea poloneză urmează să fie analizată în contextul mai larg al măsurilor europene împotriva amenințărilor hibride atribuite Rusiei. Până la o eventuală decizie comună, statele membre continuă să gestioneze separat chestiunile privind prezența diplomatică rusă, deplasarea personalului și accesul acestuia pe teritoriile naționale.
