Georgia și Uzbekistanul intenționează să își extindă schimburile comerciale prin participarea la Ruta internațională de transport transcaspică, cunoscută drept „Coridorul de Mijloc”, într-un demers care le poate oferi conexiuni alternative între Asia Centrală, Caucazul de Sud, Marea Neagră și piețele europene. Informația a fost relatată la 24 august 2026, în contextul intensificării cooperării economice și logistice dintre Tbilisi și Tașkent.
Proiectul urmărește dezvoltarea unor fluxuri comerciale care să lege Uzbekistanul de porturile georgiene Poti și Batumi, la Marea Neagră. Pentru Tashkent, această rută ar crea o ieșire alternativă către piața Uniunii Europene, al treilea partener comercial al Uzbekistanului ca mărime, potrivit informațiilor prezentate în materialul publicat de Exclusive.kz.
O rută alternativă între Asia și Europa
Coridorul de Mijloc traversează Asia Centrală și Marea Caspică, apoi continuă prin Caucazul de Sud către Turcia și Europa. Implicarea Uzbekistanului în acest traseu ar permite transportul mărfurilor către vest prin porturile georgiene, fără ca accesul la piețele europene să depindă de o singură direcție de transport.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale menționate în sursa citată, volumul transporturilor pe Coridorul de Mijloc ar putea ajunge la 11 milioane de tone până în 2030. Din acest total, tranzitul ar reprezenta 4,4 milioane de tone, inclusiv 1,3 milioane de tone de mărfuri transportate din Uzbekistan către Europa prin Marea Caspică.
Pentru Georgia, ruta oferă acces, prin Uzbekistan și alte state învecinate, la piețe din Asia de Est și Asia de Sud. Cele două țări urmăresc astfel să atragă fluxuri comerciale suplimentare și să își extindă serviciile de transport și logistică.
Parteneriatul dintre Tbilisi și Tașkent
În cursul acestui an, Georgia și-a orientat mai vizibil planificarea economică și logistică spre Asia Centrală, stabilind parteneriate strategice cu Uzbekistanul și Kazahstanul. Oficialii de la Tbilisi leagă regiunea de planurile pe termen lung pentru dezvoltarea comerțului și a infrastructurii de transport.
La rândul său, Uzbekistanul urmărește consolidarea direcției occidentale a politicii sale externe. În materialul de referință, această orientare este prezentată ca o încercare de reducere a riscurilor asociate unei dependențe excesive de Rusia și de consolidare a autonomiei internaționale a țării.
Cooperarea dintre Georgia și Uzbekistan este prezentată în primul rând ca una economică și de transport. Ambele state urmăresc diversificarea rutelor comerciale și dezvoltarea unor legături care să le conecteze cu mai multe piețe și centre logistice din Europa și Asia.
Lanțuri logistice intercontinentale
Tbilisi și Tașkent analizează și formarea unor lanțuri logistice intercontinentale. Unul dintre traseele avute în vedere ar urma să lege China, Kârgâzstanul, Uzbekistanul, Turkmenistanul, Azerbaidjanul și Georgia, cu continuare către Turcia și Uniunea Europeană.
Un al doilea lanț ar porni din India și Pakistan, ar traversa Afganistanul, Uzbekistanul, Kazahstanul, Azerbaidjanul și Georgia, urmând să ajungă în Uniunea Europeană. Aceste coridoare sunt concepute pentru a conecta mai multe rețele feroviare și portuare și pentru a atrage mărfuri din Asia Centrală, Caucazul de Sud, Turcia și Europa.
Funcționarea acestor rute depinde, între altele, de conectarea căii ferate China–Kârgâzstan–Uzbekistan cu proiectul feroviar transafgan, numit și coridorul Kabul. Ambele proiecte sunt menționate ca priorități pentru dezvoltarea Coridorului de Mijloc și pentru extinderea legăturilor dintre Asia Centrală și piețele occidentale.
Reducerea dependenței de rutele tradiționale
Dezvoltarea conexiunilor transcaspice oferă Georgiei și Uzbekistanului o alternativă la rutele de transport care depind de infrastructura și tranzitul prin Rusia. În acest cadru, extinderea cooperării dintre Tbilisi și Tașkent poate reduce influența Rusiei asupra unor trasee comerciale din Asia Centrală și Caucazul de Sud, fără ca sursa să indice dispariția imediată a rutelor existente.
Pentru Uzbekistan, accesul la Marea Neagră prin Georgia este legat de obiectivul de a ajunge mai ușor pe piața europeană. Pentru Georgia, cooperarea cu statele din Asia Centrală este legată de atragerea unor fluxuri de mărfuri și de utilizarea poziției sale în rețeaua de transport dintre Asia și Europa.
În proiectele prezentate, cele două țări apar ca puncte de legătură între regiuni diferite, iar rezultatele comerciale vor depinde de infrastructura feroviară, de capacitatea porturilor și de coordonarea dintre statele participante. Discuțiile privind extinderea acestor trasee continuă în jurul Coridorului de Mijloc.
