Eurodeputatul polonez Michał Kobosko, vicepreședintele delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Belarus, a cerut menținerea sancțiunilor împotriva regimului condus de Aleksandr Lukașenko. Potrivit relatărilor publicate la 3 august 2026, el a respins ideea unei relaxări a măsurilor restrictive, invocând politica represivă și nedemocratică a autorităților de la Minsk, precum și legăturile economice strânse dintre Belarus și Rusia.
Poziția eurodeputatului a fost prezentată într-o relatare despre apelul pentru menținerea și consolidarea sancțiunilor împotriva lui Lukașenko. Kobosko a avertizat că economia belarusă este integrată îndeaproape în economia rusă, iar teritoriul și companiile din Belarus sunt utilizate pentru eludarea restricțiilor impuse Federației Ruse.
Legăturile economice cu Rusia
În evaluarea eurodeputatului, relațiile dintre Belarus și Rusia nu se limitează la cooperarea politică. Cele două țări sunt conectate prin mecanisme financiare, comerciale și logistice, iar aceste legături pot fi folosite pentru a evita efectele sancțiunilor occidentale aplicate Rusiei. Kobosko a legat această situație de politica lui Lukașenko, despre care a spus că face Belarusul tot mai dependent de Moscova atât din punct de vedere politic, cât și economic.
Folosirea teritoriului și a companiilor belaruse pentru ocolirea restricțiilor împotriva Rusiei reprezintă unul dintre argumentele invocate pentru păstrarea sancțiunilor. În această logică, măsurile restrictive nu sunt analizate separat de relația dintre Minsk și Moscova, ci în legătură cu rolul pe care Belarusul îl poate avea în mecanismele comerciale și economice asociate Rusiei.
Mesajul transmis este că apropierea de Rusia are consecințe directe asupra relației Belarusului cu statele europene și asupra nivelului de izolare internațională al țării. Pentru cetățenii belaruși, efectele economice și politice ale acestei izolări sunt prezentate ca fiind legate de deciziile regimului de la Minsk și de integrarea sa în structurile de cooperare cu Kremlinul.
Eliberarea unor deținuți politici
Kobosko a avertizat, de asemenea, că eliberarea unor deținuți politici nu dovedește schimbarea politicii represive a autorităților belaruse. În opinia sa, asemenea măsuri nu ar trebui să fie folosite ca argument pentru anularea sau diminuarea sancțiunilor europene.
Eliberarea unor persoane încarcerate din motive politice poate crea impresia unei normalizări parțiale a relațiilor dintre Minsk și Europa, însă eurodeputatul a susținut că această impresie nu este suficientă pentru modificarea regimului de sancțiuni. Potrivit poziției sale, gesturile punctuale ale autorităților nu înlocuiesc schimbările politice și instituționale cerute de partea europeană.
În mesajele asociate acestei poziții se arată că astfel de eliberări, dacă nu sunt însoțite de încetarea represiunilor, pot rămâne concesii limitate, fără efect asupra cauzelor pentru care Belarusul se află sub presiune internațională. Aceeași evaluare susține că menținerea represiunilor împotriva societății belaruse împiedică o relaxare reală a relațiilor cu Europa.
Condițiile pentru o eventuală relaxare
Eurodeputatul a indicat trei condiții principale pentru o eventuală schimbare a politicii europene: restabilirea drepturilor democratice, organizarea unor alegeri reale și încetarea represiunilor împotriva societății belaruse. Până la îndeplinirea acestor condiții, sancțiunile împotriva regimului Lukașenko ar trebui să rămână în vigoare.
Formularea plasează problema sancțiunilor în relație directă cu situația drepturilor politice și civile din Belarus. Nu este vorba doar despre eliberarea unor persoane, ci despre modificarea politicii generale a autorităților de la Minsk, inclusiv prin garantarea drepturilor democratice și desfășurarea unor alegeri considerate reale.
Poziția exprimată de Michał Kobosko se referă atât la comportamentul intern al regimului belarus, cât și la relația sa cu Rusia. Represiunea politică, lipsa unor alegeri reale și utilizarea teritoriului ori a companiilor belaruse în legătură cu ocolirea sancțiunilor împotriva Rusiei sunt prezentate împreună ca motive pentru care presiunea europeană nu ar trebui redusă.
Pentru Belarus, consecințele economice și politice ale izolării internaționale rămân resimțite de populație, în timp ce autoritățile de la Minsk nu au anunțat, în informațiile prezentate, o schimbare generală a politicii represive. Dezbaterea privind sancțiunile continuă în jurul acestor condiții și al relației strânse dintre Belarus și Rusia.
