Deputații partidului Rusia Unită au depus în Duma de Stat un proiect de lege care ar permite marilor operatori de apă și canalizare să nu mai plătească despăgubiri pentru prejudiciile aduse mediului prin evacuarea apelor uzate. Proiectul, înregistrat la 1 iunie 2026, urmează să fie examinat în prima lectură în octombrie, potrivit informațiilor publicate de presa rusă și preluate de Business Gazeta.
Inițiativa vizează modificarea articolului 78.1 din Legea federală privind protecția mediului. Conform documentului, întreprinderile din sectorul locuințelor și serviciilor comunale care operează instalații mari de epurare ar putea fi exceptate de la plata unor compensații pentru prejudiciile ecologice provocate de evacuarea apelor uzate.
Pragul menționat în proiect este de peste 20.000 de metri cubi de apă evacuați pe zi. Pentru aceste instalații, depășirea limitelor de evacuare prevăzute în programele de mediu nu ar mai atrage plata amenzilor sau a despăgubirilor pentru prejudiciul calculat, potrivit descrierii proiectului de lege.
Argumentele autorilor proiectului
Deputații din Rusia Unită își justifică propunerea prin lipsa resurselor financiare necesare pentru modernizarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, multe dintre acestea fiind construite în perioada sovietică. În nota explicativă, autorii afirmă că obiectivul proiectului este creșterea interesului investitorilor pentru măsuri de protecție a mediului, îmbunătățirea calității apei și protejarea resurselor de apă ale Federației Ruse.
Documentul susține că exceptarea de la compensarea prejudiciului ar trebui să ofere un stimulent suplimentar organizațiilor care investesc în reducerea impactului asupra mediului. Autorii leagă această măsură de obiectivul declarat al unei dezvoltări socio-economice durabile a regiunilor.
În aceeași notă se arată că, în ultimii ani, Rusia a înăsprit cerințele privind calitatea epurării apelor uzate. Stațiile existente ar întâmpina însă dificultăți în respectarea noilor norme din cauza creșterii populației, a uzurii echipamentelor și a modificării compoziției apelor reziduale. Printre factorii menționați se află utilizarea pe scară largă a produselor chimice de uz casnic.
Controalele și litigiile pentru prejudicii
Serviciul federal rus pentru supravegherea resurselor naturale, Rosprirodnadzor, efectuează periodic controale la instalațiile de epurare a apelor uzate. În urma verificărilor, autoritățile formulează acțiuni în instanță prin care solicită companiilor furnizoare plata unor despăgubiri de ordinul milioanelor pentru prejudiciile aduse mediului.
Autorii proiectului afirmă că aceste obligații pot crea riscul falimentului pentru organizațiile care asigură servicii esențiale populației. În argumentarea lor, banii direcționați către plata prejudiciilor și către procese nu mai pot fi folosiți pentru lucrări planificate de modernizare și pentru îmbunătățirea calității epurării.
Inițiativa este prezentată de susținătorii săi ca o trecere de la un model bazat pe sancționare la unul orientat spre refacerea infrastructurii. Proiectul nu prevede însă, în forma descrisă de presa rusă, că operatorii ar fi obligați să aloce automat sumele economisite pentru lucrări concrete sau că exceptarea ar fi condiționată de atingerea unor rezultate măsurabile într-un termen stabilit.
Costurile modernizării
Problema finanțării este legată de amploarea lucrărilor necesare în sectorul de apă și canalizare. Reconstrucția stațiilor de epurare din Liuberțî, în regiunea Moscova, ar necesita 15,7 miliarde de ruble, potrivit datelor prezentate în materialul care însoțește proiectul. Programul de investiții al Mosvodokanal pentru perioada 2024–2028 este estimat la aproximativ 92 de miliarde de ruble.
Aceste valori sunt menționate în contextul discuțiilor despre faptul că modernizarea infrastructurii comunale presupune investiții de ordinul zecilor de miliarde de ruble. Proiectul propus în Duma urmărește să reducă presiunea financiară exercitată asupra operatorilor prin renunțarea la o parte dintre obligațiile legale privind compensarea prejudiciilor ecologice.
Criticii măsurii, citați în materialele despre inițiativă, susțin că eliminarea răspunderii fără obligații ferme privind reducerea evacuărilor poate diminua presiunea asupra întreprinderilor pentru modernizarea instalațiilor. Ei avertizează, de asemenea, asupra riscului ca prejudiciile să fie șterse fără garanția că infrastructura va fi efectiv reparată sau reconstruită.
În această evaluare, lipsa unor mecanisme transparente de control al fondurilor și a unui audit public independent ar putea face dificilă verificarea modului în care sunt utilizate resursele rămase la dispoziția operatorilor. Eventualele costuri pentru refacerea infrastructurii și pentru înlăturarea efectelor poluării ar reveni astfel bugetelor publice sau consumatorilor, dacă nu vor fi stabilite condiții suplimentare în procesul legislativ.
Materialele care însoțesc dezbaterea proiectului afirmă că peste 80 de milioane de persoane din Rusia sunt expuse în mod constant la diferite forme de poluare. Datele sunt prezentate în contextul problemelor de mediu discutate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat, fără ca proiectul să precizeze un program național distinct de modernizare pentru toate instalațiile vizate.
Următorul pas procedural este examinarea proiectului de modificare a articolului 78.1 în prima lectură, programată pentru octombrie 2026. Forma finală a textului și eventualele condiții impuse operatorilor vor depinde de dezbaterile din Duma de Stat.
