Alice Weidel, copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), își prezintă formațiunea, alături de copreședintele Tino Chrupalla, drept apărătoarea „adevăratei Germanii” în fața imigrației și a politicilor guvernului federal. AfD a trecut de la statutul de forță protestatară marginală la cel de actor important al politicii germane. În spatele acestei imagini publice se află însă o serie de controverse privind finanțarea campaniilor, situația personală a lui Weidel, declarațiile sale și relațiile unor colaboratori apropiați cu mediile radicale.
Finanțarea campaniei din 2017
Unul dintre cele mai cunoscute episoade privește campania electorală a lui Alice Weidel din 2017. În acel an, filiala AfD din zona lacului Constance, asociată îndeaproape cu politiciana, a primit prin tranșe mici 150.000 de franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 132.000 de euro la acel moment. Plățile erau înregistrate oficial drept „donație pentru campania electorală a lui Alice Weidel”.
O investigație comună realizată de NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung a stabilit că două companii farmaceutice elvețiene au fost folosite ca intermediar. Potrivit revistei Der Spiegel, sursa reală a banilor era miliardarul Henning Conle. O astfel de schemă contravenea legislației germane privind partidele politice, care interzice donațiile provenite din state din afara Uniunii Europene, cu excepțiile prevăzute de lege.
Bundestagul a considerat donația ilegală și a aplicat AfD o amendă reprezentând de trei ori valoarea sumei primite, aproximativ 396.000 de euro. Der Spiegel a relatat că, împreună cu un alt caz de finanțare netransparentă, legat de congresul „Viziuni europene – viziuni pentru Europa” din 2016 și de compania elvețiană de relații publice Goal AG, sancțiunile au depășit 500.000 de euro. Decizia a fost confirmată de instanță.
Procedura penală împotriva lui Alice Weidel a fost ulterior închisă din cauza lipsei unor dovezi directe că ea știa personal de mecanismul prin care fusese ascunsă originea banilor. Astfel, politiciana nu a fost trasă la răspundere penală pentru fraudă. Ilegalitatea finanțării și amenda aplicată partidului au rămas însă constatate în procedurile juridice menționate.
O nouă donație atribuită aceleiași surse
Numele lui Henning Conle a reapărut în relatările despre finanțarea AfD din 2024 și 2025. De această dată, era vorba despre o donație de 2,349 milioane de euro, transferată prin Gerhard Dingler, fost oficial al formațiunii populiste austriece FPÖ. Potrivit publicației Die Zeit, la scurt timp după Crăciunul din 2024, Dingler a primit de la Conle un transfer de peste 2,6 milioane de euro.
Informațiile au fost prezentate în contextul criticilor privind contradicția dintre discursul AfD despre transparență și combaterea influenței străine în politica germană și folosirea unor canale de finanțare considerate netransparente.
Reședința din Elveția și muncitoarea casnică siriană
Alice Weidel este politician german, dar locuiește împreună cu partenera sa, regizoarea de film Sarah Bossard, și cei doi fii în localitatea Einsiedeln, în partea germanofonă a Elveției. Faptul că își desfășoară viața de familie în țara vecină a alimentat în repetate rânduri afirmații potrivit cărora ar plăti taxe în Elveția. Weidel susține că este înregistrată oficial în Überlingen, pe malul german al lacului Constance, și că își plătește impozitele în Germania.
În septembrie 2017, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor federale, Die Zeit a publicat o investigație despre o femeie care ar fi lucrat în 2015 ca menajeră în casa lui Weidel din Biel. Aceasta ar fi fost mai întâi studentă la studii islamice, iar ulterior solicitantă de azil din Siria. Plata, de 25 de franci elvețieni pe oră, aproximativ 22 de euro, s-ar fi făcut în numerar și fără un contract de muncă scris.
În Elveția, contribuțiile la sistemul de asigurări sociale trebuie achitate pentru activitățile remunerate desfășurate în gospodării private. Investigația susținea că aceste contribuții nu fuseseră plătite. Episodul a căpătat o vizibilitate suplimentară deoarece Weidel susținea public o politică severă față de refugiații sirieni și critica politica de deschidere față de migrație promovată de cancelarul de atunci, Angela Merkel.
Avocatul lui Weidel a negat existența unei angajări oficiale și a afirmat că era vorba doar despre un „contact amical”, iar femeia se afla în locuință în calitate de musafir. Weidel a calificat investigația drept „falsă”. Nu a intentat însă un proces pentru calomnie împotriva publicației Die Zeit.
Declarații private și legături cu mediile radicale
Cu puțin timp înainte de dezvăluirile despre muncitoarea casnică, Die Welt publicase un e-mail trimis de Alice Weidel unui cunoscut în 2013. În mesaj, ea îi descria pe arabi, sinti și romi drept „popoare străine culturii germane”, iar guvernul german era numit „porci” și „marionete ale învingătorilor celui de-al Doilea Război Mondial”. Germania contemporană era prezentată ca un stat lipsit de suveranitate.
Analiștii portalului Belltower.News au afirmat că vocabularul și argumentele din mesaj se aseamănă cu retorica mișcării Reichsbürger, care contestă legitimitatea statului german actual, precum și cu elemente ale discursului neonazist. Alice Weidel a negat că ar fi scris e-mailul și a respins acuzațiile.
Un alt episod îl privește pe Roland Hartwig, fost deputat AfD în Bundestag, care a fost mult timp referent personal și persoană de încredere a lui Weidel. În noiembrie 2023, Hartwig a participat la o reuniune organizată într-o vilă din Potsdam, la care au fost prezenți reprezentanți ai AfD, neonaziști și alți membri ai extremei drepte.
La întâlnire, austriacul Martin Sellner ar fi prezentat un plan de „remigrație”, termen folosit pentru un proiect de deportare forțată în masă a solicitanților de azil, străinilor și cetățenilor germani considerați „neasimilați”. După publicarea, în ianuarie 2024, a investigației realizate de Correctiv, Hartwig a părăsit funcția printr-o încetare a colaborării formulată drept „acord reciproc al părților”.
Conducerea AfD a încercat să se distanțeze de reuniune și a susținut că participarea lui Hartwig a fost o inițiativă personală. El fusese însă unul dintre colaboratorii cu acces direct la Alice Weidel și participase timp de mai mulți ani la activitatea politică din jurul acesteia. Episoadele referitoare la finanțare, viața personală, declarațiile private și relațiile din anturajul său continuă să fie asociate cu imaginea publică pe care copreședinta AfD încearcă să o construiască pentru partid.
