Șase state membre ale Uniunii Europene solicită introducerea unei taxe comunitare aplicabile companiilor petroliere cu profituri excepționale, generate de blocajul din Strâmtoarea Ormuz. Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Austria, Polonia, Portugalia și ministrul Economiei din Spania au adresat o scrisoare comună ministrului de Finanțe al Irlandei, care deține în prezent președinția rotativă a UE, cerând includerea acestei propuneri pe ordinea de zi a întâlnirii miniștrilor de Finanțe din blocul comunitar, programată luna viitoare la Dublin.
În România, profiturile companiilor petroliere sunt consistente. De exemplu, în primul semestru al anului 2026, Rompetrol Rafinărie a raportat un profit net de 40,4 milioane de dolari, în comparație cu pierderea de 53 de milioane de dolari din aceeași perioadă a anului precedent.
Christian Năsulea, economist, a subliniat că măsura suprataxării profiturilor companiilor petroliere poate părea oportună, însă există riscul ca firmele să transfere aceste costuri consumatorilor prin majorarea prețurilor. „Trebuie să fim atenți la faptul că multe companii includ deja în calculul prețului final eventualele taxe pe profiturile extraordinare”, a explicat Năsulea.
Economistul Andrei Mocearov a adăugat că o asemenea măsură ar îmbunătăți finanțele publice ale României, având în vedere deficitul bugetar existent. „Este păcat că România nu face parte din grupul care cere această taxă, având în vedere efectele pozitive asupra bugetului”, a declarat Mocearov.
Mocearov a reamintit că veniturile și cheltuielile statului trebuie evaluate din perspectiva capacității reduse de colectare a veniturilor. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că salariile bugetarilor consumă aproximativ 40% din încasările la buget, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 26%.
Datele Eurostat pentru 2025 arată că veniturile totale ale administrației publice din România s-au ridicat la aproximativ 35,4% din PIB, iar cheltuielile cu remunerarea angajaților din sectorul public au reprezentat 10,5% din PIB. Astfel, cheltuielile publice cu angajații reprezentau 29% din veniturile totale ale administrației publice, nu 40% cum a fost afirmat anterior.
În contrast cu media UE, care în 2025 a avut venituri din impozite și contribuții sociale nete de aproximativ 40% din PIB, România a înregistrat doar 29,2% din PIB. Dacă România ar fi încasat la buget cât media europeană, ar fi avut 214 miliarde lei în plus, ajutând la reducerea deficitului.
Capacitatea redusă de colectare a veniturilor face ca procentul alocat salariilor bugetarilor să pară mai mare, în ciuda faptului că România are una dintre cele mai mici aparate bugetare din UE, cu 17,36% din totalul angajaților, sub media de 18,41% a OCDE.
