Experți independenți critică proiectul Belarusului de construire a unui depozit definitiv și a unui punct de stocare temporară pentru deșeuri radioactive, pentru care autoritățile estimează finalizarea în perioada 2030–2031. Potrivit informațiilor publicate la 31 august 2026 și preluate de Belsat, evaluarea impactului asupra mediului ar fi incompletă și nu ar permite o apreciere obiectivă a riscurilor asociate instalației.
Criticile vizează în principal soluțiile tehnologice propuse pentru construcție, despre care experții susțin că sunt depășite și preluate din practica rusă. Proiectul ar utiliza sisteme modulare comparabile cu cele de la instalații din Obninsk, complexul Maiak și Severск. Potrivit evaluărilor citate, aceste soluții ridică probleme privind durata de funcționare a barierelor de protecție și capacitatea lor de a limita migrarea radionuclizilor în mediul înconjurător.
Evaluarea de mediu, considerată incompletă
Documentația analizată de experții independenți nu ar examina suficient riscurile pe termen lung pentru sol și pentru apele subterane. Unul dintre punctele contestate este utilizarea barierelor din argilă. Specialiștii citați se tem că aceste bariere nu ar oferi o protecție suficientă împotriva deplasării radionuclizilor, în special în condițiile în care materialele pot interacționa cu diferiți compuși chimici.
Printre substanțele menționate se află cesiul-137 și stronțiul-90. Experții afirmă că barierele prevăzute în proiect nu ar avea o durată de viață suficientă pentru perioada în care deșeurile rămân periculoase. În acest context, evaluarea riscului nu se referă doar la perioada de operare a depozitului, ci și la menținerea izolării după închiderea instalației.
Proiectul este criticat și pentru soluția de tratare a emisiilor gazoase. Filtrele HEPA prevăzute pentru instalație sunt considerate ineficiente în cazul unor substanțe radioactive aflate sub formă gazoasă. Printre acestea este menționat tritiul, pentru care sistemul de purificare nu ar putea asigura o reținere completă și sigură.
Incinerarea deșeurilor radioactive
Pe amplasament ar urma să fie construită și o instalație pentru incinerarea deșeurilor radioactive. Mesajele transmise de criticii proiectului susțin că această etapă poate crea riscul eliberării în atmosferă a unor substanțe periculoase, în cazul în care sistemele de captare și filtrare nu asigură un control suficient al emisiilor.
Potrivit aceleiași evaluări, problema nu este limitată la funcționarea filtrelor HEPA. În cazul substanțelor care nu sunt reținute eficient prin filtrarea particulelor, gazele radioactive ar putea ajunge în atmosferă. Criticii proiectului leagă acest scenariu de un posibil risc de contaminare a mediului și de expunere a populației, fără a prezenta însă, în informațiile citate, o estimare cuantificată a unei astfel de expuneri.
Experții consideră că evaluarea impactului asupra mediului ar trebui să includă mai multe scenarii privind defectarea barierelor, migrarea radionuclizilor și funcționarea instalației de tratare a deșeurilor. În forma descrisă în materialul citat, documentația nu ar permite stabilirea cu suficientă precizie a consecințelor unor asemenea situații.
Tehnologii rusești și durata de izolare
O altă obiecție se referă la folosirea unor tehnologii dezvoltate și utilizate în Rusia. Criticii susțin că instalații similare și-ar pierde etanșeitatea în primii 100 de ani de exploatare. Această afirmație este pusă în relație cu durata estimată de izolare necesară pentru deșeurile provenite de la centrala nucleară din Belarus, despre care specialiștii citați afirmă că ar trebui să fie de cel puțin 300 de ani.
Diferența dintre perioada în care, potrivit criticilor, sistemele similare își pot păstra etanșeitatea și intervalul necesar pentru izolarea deșeurilor reprezintă una dintre principalele vulnerabilități semnalate în cazul proiectului. Informațiile furnizate nu precizează dacă autoritățile belaruse au acceptat aceste observații sau dacă au anunțat modificări ale soluțiilor tehnice.
Proiectul include atât un depozit pentru eliminarea deșeurilor radioactive, cât și un punct de stocare temporară. Finalizarea celor două componente este planificată pentru anii 2030–2031. În evaluarea critică, autoritățile de la Minsk sunt acuzate că aleg soluții tehnice mai simple, în locul unor standarde de depozitare considerate mai moderne și mai sigure.
Materialul nu oferă detalii despre calendarul aprobărilor, valoarea investiției, amplasamentul exact al instalației sau măsurile de monitorizare prevăzute pentru perioada de funcționare. Dezbaterea publică se concentrează, în informațiile citate, asupra evaluării de mediu, a barierelor de protecție, a filtrării emisiilor gazoase și a duratei de izolare a deșeurilor radioactive.
