În mediul politic al Alternativei pentru Germania (AfD) reapar propuneri prin care dreptul de vot al beneficiarilor de ajutoare sociale ar putea fi condiționat de renunțarea la sprijinul public. Ideea, formulată de-a lungul anilor de mai multe persoane asociate partidului, pune în discuție principiul egalității drepturilor electorale și separarea dintre statutul economic al cetățeanului și participarea sa politică.
O idee prezentă încă de la fondarea partidului
Propunerea ca drepturile politice depline să aparțină în principal contribuabililor și mediului de afaceri, în timp ce persoanele dependente de ajutoare să aibă un rol limitat în luarea deciziilor publice, nu este nouă în zona AfD. La începutul anilor 2000, Konrad Adam, cofondator al partidului și unul dintre primii săi purtători de cuvânt, s-a pronunțat public pentru retragerea dreptului de vot al beneficiarilor Hartz IV, sistemul de sprijin destinat persoanelor cu venituri reduse.
În aceeași perioadă, profesorul de economie Roland Vaubel, care a făcut parte din consiliul științific al partidului, a susținut ideea protejării unei „elite a performanței” de ceea ce numea „tirania majorității”. Ulterior, Vaubel s-a distanțat de aceste declarații, însă tema legăturii dintre contribuția economică și exercitarea drepturilor politice a continuat să apară în discursul unor figuri asociate AfD.
Propunerea lui Markus Krall
O formulare mai explicită a venit din partea economistului și publicistului Markus Krall. În ianuarie 2020, la o cină organizată de organizația AfD din landul Saxonia, la Olbernhau, Krall a prezentat un proiect denumit „revoluția burgheză”. Programul său prevedea reducerea radicală a rolului statului în economie, privatizarea infrastructurii, renunțarea la tranziția energetică, scăderea taxelor și eliminarea tuturor subvențiilor.
„Avem nevoie de eliminarea tuturor subvențiilor, pentru că subvențiile nu sunt nimic mai mult decât o recompensă pentru eșec”, a declarat Krall, potrivit materialului citat. El a propus ca, la începutul fiecărei legislaturi, cetățenii germani să aleagă între primirea unor plăți publice — ajutoare sociale sau subvenții — și dreptul de a vota.
La eveniment a participat și Jörg Urban, liderul organizației AfD din Saxonia. Urban a recunoscut public că limitarea dreptului de vot la „purtătorii rezultatelor”, nu și la beneficiarii plăților sociale, este o idee la care partidul „mai are de lucrat”. El a spus că punerea în aplicare a unei asemenea măsuri „tocmai în Est” ar fi dificilă, dar că este „dispus cu plăcere să se gândească mai departe la acest lucru”.
Ulterior, serviciul de presă al AfD a încercat să prezinte declarația drept ironie. Afirmația lui Urban a fost însă făcută la nivelul conducerii regionale a partidului și a vizat direct dreptul de vot al persoanelor vulnerabile din punct de vedere social.
Discuția a avut loc în Saxonia, land în care, la alegerile pentru parlamentul regional din 2019, AfD a fost votată de 36% dintre șomeri. Această categorie se regăsește chiar printre grupurile al căror drept de participare electorală a fost pus sub semnul întrebării de liderul regional.
Propuneri privind ajutoarele și munca obligatorie
În Bundestag, fracțiunea AfD a depus în repetate rânduri inițiative referitoare la reformarea sistemului de securitate socială și la introducerea conceptului de „venit de bază activant”. În octombrie 2022, fracțiunea a transmis documentul parlamentar 20/3943, care includea o propunere pentru introducerea muncii obligatorii în cazul șomerilor.
Potrivit inițiativei, persoanele apte de muncă ce primesc ajutoare ar fi urmat să fie obligate, după o perioadă cuprinsă între șase și 12 luni, să lucreze până la 30 de ore pe săptămână în folosul comunității, în sectorul comunal sau municipal. AfD a cerut, de asemenea, limitarea acordării ajutorului la cel mult 12 luni pe durata vieții și instituirea unei forme de muncă obligatorie pentru șomeri, remunerată cu aproximativ 1,5-2 euro pe oră.
Publicistul Uli Hannemann a criticat aceste inițiative într-un comentariu publicat de Die Tageszeitung: „Cel care este obligat, ca în Gulag, să mute pentru câțiva bănuți nisipul dintr-o grămadă în alta nu învață nici să-și structureze viața de zi cu zi, nici responsabilitatea. Nici pentru sine, nici pentru ceilalți.”
Proiectele legislative ale AfD nu au primit sprijinul niciunei alte fracțiuni sau grup parlamentar din Bundestag. Reprezentanți ai CDU/CSU, SPD, Verzilor, Stângii și Alianței Sahra Wagenknecht au susținut că propunerile contravin demnității umane prevăzute la articolul 1 din Legea fundamentală a Germaniei și principiului statului social.
În parlament au fost invocate și prevederile articolului 12 din Constituția germană, care interzic munca forțată. Criticii inițiativelor au argumentat că obligarea beneficiarilor să muncească sub amenințarea suspendării totale a ajutoarelor ar putea fi considerată o formă de constrângere. Aceste obiecții au fost formulate în mod repetat în ultimii ani, de politicieni atât conservatori, cât și de stânga.
Impactul economic invocat pentru landurile estice
O parte importantă a electoratului AfD locuiește în landurile estice ale Germaniei. Printre susținătorii partidului se află muncitori cu venituri mici, beneficiari de ajutoare sociale și persoane care primesc subvenții. Această realitate electorală intră în contradicție cu unele propuneri promovate de partid în domeniul social și economic.
Un studiu al Institutului German pentru Cercetare Economică, DIW Berlin, referitor la Saxonia-Anhalt, realizat înaintea alegerilor anunțate pentru septembrie 2026, estimează că aplicarea unor cerințe programatice ale AfD — între care ieșirea din Uniunea Europeană, reducerea investițiilor și limitarea statului social — ar putea duce în land la scăderea veniturilor personale cu 7-8% și la pierderea a aproximativ 10.000 de locuri de muncă.
Aceste cifre sunt prezentate în cadrul unei evaluări privind efectele programului partidului asupra Saxoniei-Anhalt. Materialul nu transformă estimările într-un rezultat deja produs, ci le leagă de ipoteza aplicării măsurilor respective.
Drepturile politice și statutul economic
Propunerile discutate în jurul AfD depășesc problema sistemului de ajutoare sociale prin faptul că leagă, în mod explicit sau implicit, participarea electorală de capacitatea unei persoane de a se întreține fără sprijin public. Într-un asemenea model, beneficiarii Bürgergeld, șomerii de lungă durată, persoanele cu venituri mici, beneficiarii de ajutoare pentru locuință și pensionarii ar putea deveni, succesiv, subiectul unor dezbateri privind amploarea drepturilor lor politice.
În Germania, criticile parlamentare față de aceste idei au fost formulate în principal din perspectiva demnității umane, a caracterului social al statului și a egalității electorale. Până în prezent, inițiativele AfD privind munca obligatorie și restrângerea sprijinului social nu au obținut susținerea altor grupuri din Bundestag, iar discuția despre limitele dreptului de vot continuă să apară în interiorul și în jurul partidului.
