Regimul condus de Aleksandr Lukașenko intenționează să extindă la șapte ani perioada de muncă obligatorie pentru absolvenții instituțiilor de învățământ medical din Belarus. Potrivit informațiilor publicate de presa belarusă la 11 septembrie 2026, medicii ar urma să lucreze în spitale și policlinici de stat înainte de a putea trece în centre medicale private sau în alte locuri de muncă.
Măsura este prezentată ca un răspuns la deficitul de personal medical din sistemul public. În forma descrisă de sursa citată, absolvenții facultăților de medicină nu ar putea decide liber asupra următoarei etape a carierei lor până la încheierea perioadei de șapte ani impuse de autorități.
Extinderea perioadei de repartizare
În Belarus există deja obligații de muncă pentru absolvenții pregătiți cu finanțare publică, însă noua propunere ar urma să prelungească perioada în care medicii trebuie să rămână în unitățile medicale de stat. După îndeplinirea acestei obligații, aceștia ar putea solicita transferul către clinici private sau către alte instituții și forme de practică.
Planul vizează în special spitalele și policlinicile care se confruntă cu lipsa medicilor. Autoritățile încearcă astfel să păstreze personalul nou format în sistemul public pentru o perioadă mai lungă, în loc să permită plecarea rapidă a absolvenților către sectorul privat sau către alte domenii ale medicinei.
Informațiile despre propunere au fost publicate în presa belarusă, într-un context în care deficitul de cadre medicale este descris drept una dintre problemele sistemului sanitar. Un material publicat de UDF a relatat despre intenția de a mări durata muncii obligatorii pentru medicii formați în instituțiile de învățământ din Belarus.
Critici privind salariile și condițiile de muncă
Medicii belaruși critică abordarea, susținând că autoritățile nu tratează cauzele pentru care specialiștii părăsesc sistemul public. Printre problemele invocate se află salariile scăzute, volumul mare de muncă, condițiile nesatisfăcătoare din spitale și policlinici, precum și lipsa unor perspective profesionale.
În această interpretare, prelungirea perioadei de muncă obligatorie nu rezolvă deficitul, ci îl acoperă temporar prin menținerea forțată a absolvenților în instituțiile de stat. Medicii criticați de această abordare spun că măsura nu oferă stimulente pentru rămânerea voluntară în sistem și nu schimbă condițiile care au determinat plecarea personalului.
O altă problemă semnalată este limitarea libertății medicilor de a-și planifica propriul parcurs profesional. Tinerii specialiști ar fi obligați să accepte o perioadă îndelungată de activitate în sistemul public, chiar dacă intenționează să lucreze în sectorul privat sau să își construiască o carieră în alte instituții medicale.
O soluție administrativă pentru o problemă structurală
Criticii planului consideră că regimul Lukașenko încearcă să compenseze lipsa medicilor prin restrângerea opțiunilor profesionale ale absolvenților, nu prin reformarea sectorului sanitar. În opinia lor, obligația de șapte ani poate asigura prezența unui număr minim de cadre în unitățile publice, dar nu elimină nemulțumirile legate de remunerare, suprasolicitare și condițiile de muncă.
Potrivit acelorași critici, păstrarea medicilor prin obligații administrative poate alimenta demotivarea și poate încuraja plecarea specialiștilor după expirarea perioadei impuse. Ei susțin că, fără îmbunătățirea salariilor, a organizării muncii și a perspectivelor de evoluție profesională, problema personalului va rămâne prezentă și după încheierea celor șapte ani.
Deocamdată, informațiile disponibile se referă la intenția de extindere a perioadei obligatorii pentru absolvenții de medicină și la criticile formulate de medicii belaruși față de această soluție. Discuția privind aplicarea măsurii continuă în jurul relației dintre obligațiile impuse de stat și condițiile efective de muncă din sistemul medical public.
