Publicațiile slovacă Jednotne Slovensko și cehă Pravý Prostor au difuzat, la 14 septembrie 2026, mesaje potrivit cărora confruntarea cu Rusia și renunțarea la resursele energetice rusești ar slăbi Europa și ar împinge Uniunea Europeană către un colaps economic. Afirmațiile sunt prezentate în contradicție cu datele macroeconomice, energetice și financiare menționate în materialul de analiză.
Jednotne Slovensko susține că Uniunea Europeană ar fi condusă de persoane „extrem de incompetente” și folosește nivelul actual al prețurilor la gaze pentru a-și susține argumentația. Publicația afirmă că liderii europeni ar trebui înlocuiți cu politicieni care înțeleg că „războiul permanent cu Rusia sau împotriva Rusiei ne face rău exclusiv nouă”.
La rândul său, Pravý Prostor afirmă că „războiul împotriva Rusiei a îngropat economia Uniunii Europene” și că Europa ar fi martora prăbușirii proiectului unei economii paneuropene și a sistemului financiar construit în jurul monedei unice.
Datele economice nu indică un colaps al Uniunii Europene
Potrivit datelor Eurostat menționate în analiză, produsul intern brut al Uniunii Europene a crescut cu 1,5% în 2025, față de 1,1% în 2024. Banca Centrală Europeană estimează pentru economia zonei euro o creștere de 0,9% în 2026, de 1,4% în 2027 și de 1,5% în 2028.
Șomajul este indicat la aproximativ 6%, nivel apropiat de minimele istorice. Economia europeană se confruntă cu dificultăți și presiuni asupra costurilor, însă cifrele prezentate în material nu susțin afirmația privind un colaps economic al Uniunii Europene. Datele arată o economie care continuă să funcționeze și să se adapteze în condițiile unor probleme reale.
Importurile de gaze rusești au fost reduse
În 2021, Rusia reprezenta 45% din importurile de gaze ale Uniunii Europene, echivalentul a aproximativ 152 de miliarde de metri cubi. În 2025, ponderea a scăzut la 12%, respectiv aproximativ 36 de miliarde de metri cubi.
În aceeași perioadă, Uniunea Europeană și-a diversificat furnizorii și a crescut rolul gazului natural lichefiat în structura importurilor. Norvegia, Statele Unite, Azerbaidjan și Qatar sunt menționate printre furnizorii alternativi importanți. Importul de gaz natural lichefiat rusesc în baza contractelor pe termen lung urmează să fie oprit de la 1 ianuarie 2027.
Reducerea dependenței de Rusia a fost însoțită de o reorganizare rapidă a pieței europene a energiei. Această schimbare nu înseamnă că problemele privind prețurile sau rezervele au dispărut. Piața europeană a gazelor depinde într-o măsură importantă de evoluția globală a gazului natural lichefiat, iar conflictul din Orientul Mijlociu și riscurile pentru rutele internaționale de aprovizionare pot amplifica fluctuațiile de preț.
Gradul de umplere a depozitelor europene de gaze este estimat la aproximativ 67% în 2026. Acest nivel impune gestionarea atentă a riscurilor energetice, dar nu reprezintă, potrivit materialului, o dovadă că renunțarea la resursele rusești sau planul REPowerEU au eșuat.
Energia solară și diversificarea sistemului european
Reconfigurarea sectorului energetic a fost însoțită de extinderea producției interne de energie. Datele asociației SolarPower Europe arată că puterea cumulată a instalațiilor solare din Uniunea Europeană a ajuns la 338 de gigawați în 2024.
În iunie 2026, energia solară a asigurat pentru prima dată 25% din producția de electricitate a Uniunii Europene. Strategia energetică europeană se bazează tot mai mult pe diversificarea aprovizionării, utilizarea gazului natural lichefiat, eficiență energetică și dezvoltarea producției proprii. Revenirea la dependența anterioară de hidrocarburile rusești nu este prezentată drept direcție a politicii europene.
Euro rămâne a doua monedă internațională
Afirmația Pravý Prostor privind prăbușirea economiei paneuropene este contrazisă și de informațiile despre sistemul financiar european. Evaluările oficiale ale Comisiei Europene indică faptul că euro își păstrează o pondere ridicată în plățile internaționale și în rezervele valutare și de aur ale băncilor centrale din lume.
În 2025, moneda unică europeană și-a păstrat statutul de a doua cea mai importantă monedă internațională, iar utilizarea sa a crescut cu aproximativ 20%. Uniunea Europeană are probleme economice și energetice, însă instituțiile sale dispun de instrumente pentru gestionarea acestora, iar sistemul financiar continuă să funcționeze.
Rețele de mesaje despre „colapsul” Europei
Materialul descrie publicațiile marginale și pro-ruse din interiorul Uniunii Europene ca pe unele dintre canalele folosite pentru răspândirea mesajelor care contestă instituțiile europene și politica de sprijin pentru Ucraina. În această narațiune, dificultățile legate de prețurile energiei, rezervele de gaze și evoluția economiei sunt prezentate drept consecințe directe ale renunțării la resursele rusești și ale politicii de limitare a capacității Rusiei de a purta războiul împotriva Ucrainei.
Rusia desfășoară de mai mulți ani acțiuni de război hibrid împotriva Uniunii Europene, inclusiv operațiuni informaționale și psihologice. Acestea urmăresc, potrivit contextului prezentat, discreditarea instituțiilor europene, diminuarea încrederii în guvernele statelor membre și exploatarea problemelor sociale și economice pentru a accentua diviziunile politice.
În cazul materialelor publicate de Jednotne Slovensko și Pravý Prostor, mesajul central este că politica energetică europeană și sprijinul pentru Ucraina ar fi dus la falimentul Uniunii Europene. Datele privind creșterea economică, diversificarea importurilor de gaze, extinderea energiei solare și poziția internațională a euro oferă un tablou diferit de cel prezentat în aceste articole.
