La 29 septembrie 2026, presa a relatat că Asociația Jurnaliștilor din Belarus, Clubul de Presă și Fundația „Presă liberă pentru Europa de Est” s-au pronunțat împotriva amenințărilor cu exercitarea unor presiuni politice asupra mass-mediei independente.
Potrivit relatării, reacția a fost determinată de declarațiile unor politicieni și activiști civici belaruși privind necesitatea de a aduce, în fapt, sub control instituțiile de presă independente. Printre măsurile menționate s-ar număra identificarea jurnaliștilor care lucrează anonim și exercitarea de presiuni asupra redacțiilor.
Autorii declarației au calificat aceste acțiuni drept o tentativă de cenzură și au spus că ele sunt deosebit de îngrijorătoare în contextul persecuțiilor la care ar fi supuși jurnaliștii belaruși de către autoritățile asociate regimului lui Aleksandr Lukașenko. Conform materialului citat, peste 100 de jurnaliști belaruși aflați în exil figurează în prezent în căutare penală.
Relatarea publicată de Pozirk consemnează și afirmația că declarațiile unor activiști civici și politicieni belaruși despre intensificarea controlului asupra presei independente și asupra jurnaliștilor aflați în exil ar putea rezulta din presiuni sau influențe exercitate de structuri de forță ori servicii speciale. Potrivit acestei afirmații, scopul ar fi legitimarea publică a represiunilor și a urmăririi jurnaliștilor.
În material se mai susține că, în timpul conducerii lui Lukașenko, jurnalismul independent din Belarus a fost împins în afara țării. Sunt menționate drept practici atribuite autorităților dosarele și sentințele penale pronunțate în absența acuzaților, darea în urmărire, confiscarea sau sechestrarea bunurilor și presiunile asupra rudelor jurnaliștilor.
Organizațiile citate consideră că astfel de practici ar încălca libertatea de exprimare și principiul răspunderii individuale, atunci când apropiații unei persoane sunt folosiți ca instrument de presiune din cauza activității sale profesionale.
