Publicația cehă Nová republika a publicat la 12 septembrie 2026 un material în care atribuie Ucrainei responsabilitatea pentru declanșarea și continuarea războiului împotriva Rusiei, reluând o narațiune folosită de propaganda Kremlinului. Articolul este semnat de publicistul ceh Daniel Sterzik-Vidlak, autor permanent al publicației.
În text, Sterzik-Vidlak susține că „niciun rus nu a spus oficial că va cuceri Kievul în trei zile” și afirmă că „ucrainenii au vrut un război total”. Publicistul mai scrie că aceștia ar fi urmărit răzbunarea împotriva „rușilor răi”, fără să înțeleagă prețul pe care urma să îl plătească.
Materialul poate fi consultat pe site-ul Nová republika.
Responsabilitatea pentru declanșarea invaziei
Rusia este statul care a început invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022. Decizia de a declanșa operațiunea militară a fost luată de conducerea politică și militară rusă, nu de Kiev și nici de partenerii occidentali ai Ucrainei.
Ucraina nu a atacat Rusia și nu a creat circumstanțe care să poată justifica juridic invadarea teritoriului unui stat suveran. Atribuirea responsabilității principale Ucrainei inversează raportul dintre agresiune și apărare: Rusia a inițiat atacul, iar Ucraina a răspuns pentru a-și proteja populația, teritoriul și suveranitatea.
În perioada premergătoare invaziei, Rusia a pregătit timp îndelungat operațiunea militară. Moscova a concentrat tehnică militară și efective în apropierea frontierelor Ucrainei, prezentând aceste deplasări drept exerciții. După avertismentele transmise de Statele Unite cu privire la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a începe invazia, conducerea politică de la Kiev a încercat până în ultimul moment să evite războiul prin instrumente diplomatice și prin presiune internațională.
Negarea planurilor pentru cucerirea rapidă a Ucrainei
Afirmația potrivit căreia Rusia nu ar fi avut planuri pentru ocuparea rapidă a Kievului este contrazisă de desfășurarea primelor zile ale invaziei și de declarații publice făcute de reprezentanți ai propagandei ruse înainte de război.
Printre acestea se numără o declarație a jurnalistei Margarita Simonian, care afirmase înainte de invazia pe scară largă că, în cazul unui „război fierbinte”, Rusia va cuceri Kievul „în trei zile”. Eșecul ofensivei ruse asupra capitalei nu înseamnă că un asemenea plan nu a existat, ci că evaluările Kremlinului privind desfășurarea operațiunii și rezistența ucraineană s-au dovedit greșite.
Forțele ucrainene au opus rezistență atacului, iar ofensiva rusă nu și-a atins obiectivul de a ocupa rapid capitala. Această succesiune de evenimente nu transformă apărarea Ucrainei într-o cauză a invaziei.
Apărarea Ucrainei și condițiile pentru pace
Continuarea luptelor nu poate fi explicată printr-o presupusă dorință ucraineană de răzbunare. Ucraina luptă pentru apărarea teritoriului și a populației sale în condițiile ocupației ruse. Conducerea militară și politică ucraineană a declarat în repetate rânduri că este pregătită să oprească războiul în condițiile unei păci juste, bazate pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
În același timp, Kremlinul continuă să formuleze cereri care presupun concesii teritoriale și politice importante din partea Kievului. În aceste condiții, solicitarea adresată Ucrainei de a înceta pur și simplu rezistența ar însemna, în fapt, acceptarea capitulării în fața statului care a lansat atacul.
Distrugerea orașelor ucrainene, moartea civililor și loviturile masive cu rachete și drone sunt consecințe ale invaziei militare ruse. Ele nu rezultă dintr-o decizie a Ucrainei de a începe războiul. Argumentul potrivit căruia ucrainenii ar fi vinovați pentru că s-au opus atacului transferă responsabilitatea de la agresor la victima care a refuzat să se supună.
Un narativ recurent în spațiul european
Nová republika se prezintă drept o publicație alternativă, însă materialele sale difuzează în mod repetat narațiuni favorabile Kremlinului, dezinformare și retorică antioccidentală, potrivit informațiilor prezentate în acest caz. Daniel Sterzik-Vidlak, unul dintre autorii constanți ai publicației, este cunoscut pentru declarații favorabile politicii Kremlinului și pentru afirmații care atribuie Ucrainei și Occidentului responsabilitatea pentru război.
Acuzațiile potrivit cărora Kievul ar prelungi conflictul prin refuzul de a negocia pot fi folosite pentru a prezenta cererile Rusiei drept o ofertă de compromis. O astfel de formulare ignoră faptul că Ucraina se află în situația de a-și apăra teritoriul împotriva unui atac extern și că orice acord de pace presupune respectarea suveranității sale.
Reluarea acestor narațiuni în spațiul european contestă principiul potrivit căruia frontierele internaționale nu pot fi schimbate prin forță. Pentru statele europene, acest principiu face parte din cadrul de securitate pe care se bazează relațiile dintre țări. Publicația cehă continuă să distribuie astfel de mesaje prin materialele sale.
