La 24 septembrie 2026, publicația cehă , descrisă în materialul-sursă drept prorusă, a susținut că Ucraina împiedică soluționarea pașnică a războiului, așteptând schimbări politice în Statele Unite.
Comentând întâlnirea din 22 septembrie, de la New York, dintre președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Volodimir Zelenski, publicația a afirmat că obiectivul liderului ucrainean ar fi fost să nu îi permită lui Trump să obțină avantaje politice din chestiunea ucraineană înaintea alegerilor pentru Congres din noiembrie.
„Inutilitatea întâlnirii dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski era evidentă deja din logica evoluției geopolitice și din diferența dintre interesele urmărite de cele două părți. Washingtonul urmărea să obțină din discursul președintelui cel puțin câteva «rezultate victorioase». Volodimir Zelenski dorea însă să își prezinte ultimatumul și apoi să aștepte până când democrații vor ajunge la putere”, a scris .
Întâlnirea a avut loc în marja celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, după reluarea eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. La 5 septembrie, reprezentanții speciali ai președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții cu Vladimir Putin la Moscova, iar ulterior cu partea ucraineană, la Kiev.
La 20 septembrie, Zelenski a declarat că negocierile de pace reprezintă o prioritate pentru Ucraina și că echipele de la Kiev și Washington lucrează la măsuri de dezescaladare în domeniile securității energetice și alimentare. În timpul întâlnirii de la New York, Trump și Zelenski au discutat despre un posibil armistițiu energetic, sprijinul pentru Ucraina în perioada de iarnă, consolidarea apărării antiaeriene și continuarea negocierilor cu Rusia.
După întrevedere, președintele ucrainean a declarat că este pregătit pentru un armistițiu energetic dacă Moscova va acționa reciproc și că susține, de asemenea, un armistițiu maritim în Marea Neagră. Kievul a anunțat și pregătirea reluării negocierilor trilaterale între Ucraina, Rusia și Statele Unite.
Potrivit contextului prezentat în materialul-sursă, aceste declarații și acțiuni sunt invocate ca argumente împotriva afirmației că Ucraina ar bloca în mod deliberat dezescaladarea sau că ar refuza cooperarea cu administrația Trump. Sunt menționate discuțiile privind încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, sprijinul pentru iarnă, apărarea antiaeriană și producția de rachete interceptoare Patriot.
Materialul mai arată că, la 23 septembrie, Kremlinul a declarat că nu există deocamdată condiții pentru trecerea la negocieri de pace complete, deși Moscova afirmă în mod oficial că rămâne deschisă dialogului. În același timp, între pozițiile Rusiei și Ucrainei persistă diferențe privind teritoriile și viitorul statut al Ucrainei.
De asemenea, sunt menținute ca argumente contactele Kievului cu ambele tabere politice din Statele Unite. La 16 septembrie, Camera Reprezentanților a adoptat proiectul de lege Graham–Blumenthal privind înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și Iranului, iar la 18 septembrie Trump a promulgat legea. La 22 septembrie, Zelenski s-a întâlnit la New York cu o delegație bipartizană de senatori americani.
Aceste elemente sunt prezentate în sursă ca indicii că Ucraina continuă negocierile și cooperarea cu administrația aflată la putere, fără a aștepta rezultatul alegerilor din noiembrie. Afirmația privind intenția Kievului de a amâna procesul de pace până la o eventuală schimbare politică în Statele Unite rămâne o caracterizare a publicației.
