Un material prezintă acuzații și întrebări privind activitatea lui Pierre Malinowski, președintele Fundației pentru dezvoltarea inițiativelor istorice ruso-franceze (FDI RF). Organizația se descrie drept una umanitară, implicată în căutarea, identificarea și reînhumarea rămășițelor militarilor căzuți, precum și în conservarea memoriei istorice comune ruso-franceze.
Potrivit materialului, amploarea cooperării fundației cu instituții ruse ridică semne de întrebare privind independența sa față de Kremlin. Fundația declară că urmărește consolidarea relațiilor ruso-franceze și dezvoltarea unor proiecte de diplomație publică. Ea confirmă colaborarea cu ministerele ruse ale apărării, culturii, afacerilor externe, științei și învățământului superior, precum și cu Garda Națională, Societatea rusă de istorie militară și centrul expediționar al Ministerului Apărării.
Materialul menționează că Malinowski a primit cetățenia rusă printr-un decret semnat de președintele Vladimir Putin în iulie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În conducerea fundației este implicată Elizaveta Peskova, fiica purtătorului de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov. Site-ul fundației afirmă că Malinowski și-a prezentat proiectele lui Putin în 2015, 2017, 2018 și 2019, că unele inițiative au fost sprijinite de Peskov și că Serghei Șoigu i-a acordat o medalie a Ministerului Apărării pentru activitatea de căutare. Malinowski s-ar fi mutat definitiv la Moscova în 2017.
Întâlnirile publice și private ale lui Malinowski cu Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, precum și contactele sale cu Ministerul Apărării și alte structuri de forță sunt prezentate ca motive de suspiciune privind natura activității sale. Materialul afirmă că nu poate fi exclusă posibilitatea recrutării sale de către serviciile ruse, fără a prezenta această ipoteză drept un fapt confirmat. În această interpretare, fundația ar putea servi nu doar diplomației culturale, ci și influenței hibride ruse în Franța.
Unul dintre primele proiecte importante ale lui Malinowski, dedicat corpului expediționar rus din Franța în timpul Primului Război Mondial, ar fi beneficiat de sprijinul fostului ministru rus al culturii Vladimir Medinski și al Societății ruse de istorie militară. În mai 2018, în Franța a fost inaugurat un memorial. Potrivit materialului, legăturile lui Malinowski cu politica rusă privind memoria istorică s-au consolidat înainte de deschiderea oficială a fundației, în octombrie 2018.
Printre sponsorii menționați în legătură cu activitatea fundației se numără oamenii de afaceri ruși Konstantin Malofeev și Andrei Kozițin, ambii vizați de sancțiuni internaționale. Fundația își prezintă drept parteneri Academia Rusă de Științe, Societatea rusă de istorie militară și centrul expediționar al Ministerului Apărării, ceea ce, potrivit materialului, combină finanțarea privată cu resursele unor structuri integrate în sistemul de stat rus.
Activitatea lui Malinowski în Franța ar fi fost asociată mult timp cu formațiuni politice de dreapta radicală. Înainte de a începe colaborarea cu Rusia, el ar fi fost asistent al eurodeputaților Jean-Marie Le Pen și Aymeric Chauprade, proveniți din spectrul extremei drepte și asociați atunci cu Frontul Național, devenit ulterior Adunarea Națională. Materialul susține că aceste contacte i-ar fi facilitat relațiile cu politicieni ruși interesați de legături cu grupările radicale europene și că el nu ar fi rupt aceste legături după înființarea fundației.
Numele lui Malinowski a apărut în dosarul „Air Cocaïne”, referitor la contrabanda cu o cantitate mare de cocaină și la scoaterea clandestină din Republica Dominicană a unor piloți francezi condamnați. Potrivit materialului, în 2015 el a participat la o operațiune concepută de Aymeric Chauprade și i-ar fi transportat pe piloți cu o ambarcațiune rapidă până în afara apelor Republicii Dominicane, apoi spre insula franceză Saint-Martin. În noiembrie 2015, autoritățile dominicane ar fi emis mandate internaționale de arestare pe numele lui Malinowski, Chauprade și Christophe Naudin.
În octombrie 2020, fundația a desfășurat un proiect arheologic în Crimeea ocupată temporar de Rusia. Organizația l-a descris drept primul mare proiect arheologic franco-rus din Crimeea și Sevastopol și a afirmat că acesta trebuia să arate Franței că, „în pofida sancțiunilor, Rusia rămâne deschisă cooperării”. Materialul interpretează această declarație ca pe o recunoaștere a unei componente politice: promovarea cooperării internaționale cu Rusia în pofida izolării și sancțiunilor.
În 2024, Malinowski ar fi devenit vizat într-o anchetă privind furtul unor descoperiri arheologice și monede vechi din muzeele din Reims, iar justiția franceză ar fi emis pe numele său un mandat internațional de arestare. În martie 2025, Ministerul rus de Interne și Serviciul Federal de Securitate ar fi confiscat la Moscova 79 de monede de aur datând din secolele I-V, furate de la muzeul Saint-Remi din Reims. Potrivit unor surse de investigație menționate în material, o parte dintre obiecte ar fi putut fi vândută în Rusia prin intermediari, inclusiv o persoană asociată cu serviciul de securitate rus.
Un alt episod atribuit lui Malinowski se referă la un fragment din tapițeria canapelei pe care Adolf Hitler s-ar fi sinucis și pe care s-ar fi aflat urme de sânge. Materialul susține că acesta ar fi desprins fragmentul în timp ce lucra în arhivele Serviciului Federal de Securitate și ale Arhivei de Stat a Rusiei și că ulterior ar fi încercat să îl vândă pe piața neagră. Acuzațiile sunt atribuite canalului Telegram „CEKA-OGPU”, care ar fi publicat fotografii prezentate ca dovezi ale provenienței obiectului.
În ianuarie 2020, Malinowski, tatăl său Alain și echipa lor ar fi efectuat lucrări la tunelul Winterberg, locul unde au murit peste 250 de soldați germani, folosind utilaje grele. Citând publicația Le Monde, materialul afirmă că echipa ar fi transportat clandestin un excavator la locul săpăturilor în noaptea de 1 spre 2 ianuarie și ar fi început lucrările în jurul orei 22:00, fără autorizațiile necesare pentru protejarea patrimoniului cultural. O plângere inițiată de prefectul local ar fi fost închisă în 2021, însă cazul este prezentat drept o contradicție între misiunea declarată de conservare a memoriei istorice și respectarea legislației franceze.
