Ilustrație generată cu IA; nu este o fotografie a evenimentului relatat.
La 25 septembrie 2026, agenția de stat rusă RIA Novosti a publicat un articol semnat de Aleksandr Nosovici, intitulat „Rusia se confruntă cu încă o SVO. Va fi foarte scurtă”, despre o posibilă confruntare militară cu Lituania. Textul a apărut după ce autoritățile de la Vilnius au declarat că ar putea lua în calcul amplasarea de arme nucleare pe teritoriul țării.
Autorul a numit Lituania o „țară sinucigașă fără creier” și a scris că o eventuală „operațiune militară specială” ar fi „foarte scurtă”. El a mai afirmat că Rusia ar putea renunța la o operațiune terestră și ar putea „lansa imediat rachete cu încărcătura corespunzătoare”, formulare care face referire la posibilitatea utilizării unei încărcături nucleare. La aproximativ trei ore de la publicare, articolul a fost șters. Agenția a explicat că materialul „nu corespunde opiniei redacției, politicii editoriale și politicii de stat a Federației Ruse”.
Aleksandr Nosovici este redactor-șef al publicației și membru al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, unul dintre cofondatorii Clubului Valdai. La reuniunile acestuia participă în mod regulat președintele rus Vladimir Putin. Centrul Dosar îl include pe Nosovici în așa-numita „rețea baltică”, despre care susține că a fost creată de Evgheni Umerenkov, angajat al administrației prezidențiale ruse și colonel al serviciului rus de informații externe.
Potrivit evaluării prezentate în sursa citată, legăturile lui Nosovici cu structuri apropiate Kremlinului justifică analizarea articolului în contextul unor posibile operațiuni informaționale ruse. Sursa subliniază și faptul că amenințările au fost publicate pe platforma unei agenții de presă de stat, nu pe un canal personal, ceea ce le-a asigurat o răspândire mai largă.
Articolul a prezentat un posibil atac asupra unui stat membru NATO ca pe o variantă discutată public în mediul informațional rus. Folosirea termenului „operațiune militară specială”, utilizat de Kremlin pentru războiul împotriva Ucrainei, a încadrat ipoteticul atac asupra Lituaniei ca o continuare a scenariului folosit de Rusia împotriva unei țări independente. Lituania este membră deplină a NATO din 29 martie 2004, iar un atac asupra sa ar intra sub incidența obligațiilor de apărare colectivă ale Alianței.
Sursa interpretează articolul drept o amenințare directă, asociată cu deciziile Lituaniei privind consolidarea apărării. Bugetul aprobat al țării pentru 2026 prevede 4,79 miliarde de euro pentru apărare, echivalentul a 5,38% din produsul intern brut și cu 43% mai mult decât în 2025. În această interpretare, amenințările au apărut pe fondul creșterii substanțiale a cheltuielilor militare și al planurilor de reînarmare ale Lituaniei.
Evaluarea susține că textul a prezentat utilizarea armelor nucleare ca alternativă la o operațiune convențională și ca instrument de presiune psihologică asupra societății lituaniene și a altor societăți europene. Afirmația privind un război „foarte scurt” ar crea, potrivit aceleiași surse, imaginea unei victorii rapide asupra unui stat NATO. Această perspectivă nu ia în calcul prezența permanentă a trupelor aliate: conform NATO, la sfârșitul lui 2025, în Lituania se aflau sub comanda Alianței peste 5.000 de militari, iar efectivele urmau să fie extinse.
Ștergerea articolului după aproximativ trei ore poate fi interpretată, potrivit sursei, ca o încercare de delimitare a politicii oficiale ruse de scenariile radicale sau ca o testare a reacțiilor Uniunii Europene și NATO. În intervalul respectiv, materialul a fost salvat și redistribuit de alte instituții media, inclusiv Meduza, Novaya Gazeta Europe și Radio Europa Liberă.
Publicarea a avut loc într-un context în care serviciile europene de informații și politicieni au avertizat asupra unor posibile acțiuni ruse împotriva NATO. Într-o evaluare din 11 februarie 2025, serviciul danez de informații militare FE a indicat, în cazul încetării sau înghețării războiului împotriva Ucrainei și al unui ritm insuficient de reînarmare a NATO, aproximativ șase luni pentru pregătirea unei confruntări locale cu un stat vecin, doi ani pentru un război regional în zona baltică și cinci ani pentru un conflict de amploare în Europa fără participarea Statelor Unite.
Șeful serviciului ceh de securitate, Mihal Kudelka, a admis posibilitatea unei incursiuni limitate, a unei provocări sau a unei alte operațiuni pe teritoriul NATO. Premierul polonez Donald Tusk a vorbit, la rândul său, despre riscul unor atacuri ruse asupra statelor Alianței care sprijină Ucraina.
Sursa apreciază că Rusia ar putea combina pregătirea militară cu intimidarea informațională pentru a influența deciziile europene. Totuși, un atac terestru sau nuclear asupra Lituaniei ar constitui un atac armat împotriva unui stat membru NATO și ar putea activa articolul 5 al Tratatului de la Washington. Potrivit acestuia, un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor, iar fiecare aliat se angajează să ofere asistență prin măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv folosirea forței armate.
