Rusia a ajuns să folosească peste 40.000 de studenți în procesul de predare din școli și colegii, într-un efort de a acoperi deficitul de cadre didactice. Informația a fost relatată la 14 septembrie 2026, iar datele Ministerului rus al Educației indică și implicarea altor 11.000 de persoane în activități desfășurate în cercuri și secții de educație suplimentară. Studenții pot susține legal astfel de activități după finalizarea celui de-al doilea an de studii.
Extinderea utilizării studenților în procesul educațional a relansat discuțiile privind nivelul de pregătire al celor care ajung la catedră înainte de finalizarea studiilor. Pentru școlile și colegiile din Rusia, soluția permite ocuparea temporară a unor posturi, dar nu înlocuiește formarea și experiența unui profesor calificat.
Detaliile despre numărul studenților implicați au fost publicate de Vedomosti, pe baza datelor oficiale ale Ministerului rus al Educației. Potrivit acestor date, peste 40.000 de studenți predau deja în instituții de învățământ, în timp ce alți 11.000 lucrează cu copii în cadrul activităților extracurriculare.
Deficitul estimat pentru următorii ani
Ministerul rus al Educației estimează că, până în 2030, sistemul de învățământ va avea nevoie de încă 96.000 de angajați. Dintre aceștia, aproximativ 40.000 ar urma să fie profesori pentru școli. Cifrele sunt prezentate în timp ce instituțiile de învățământ continuă să recurgă la studenți pentru a menține activitatea didactică în regiunile în care posturile nu pot fi ocupate.
Deputatul Oleg Smolin a descris implicarea studenților drept o măsură temporară și forțată. În evaluarea sa, această soluție implică riscuri pentru calitatea educației. În același timp, prelungirea până în 2032 a experimentului privind atragerea studenților la activități de predare arată că măsura nu mai este tratată doar ca o intervenție punctuală.
Potrivit evaluărilor menționate în material, folosirea studenților permite menținerea, la nivel oficial, a ratei posturilor vacante la aproximativ 2%. O estimare a unor experți ai Academiei Prezidențiale Ruse pentru Economie Națională și Administrație Publică indică însă un deficit de aproximativ 250.000 de cadre didactice dacă necesarul este calculat în funcție de o încărcare normală pentru profesori.
Diferențe mari între regiuni
Una dintre problemele menționate este diferența dintre nivelurile de salarizare din regiuni. La Moscova, salariile de început pentru profesori pot ajunge la 180.000-190.000 de ruble, în timp ce în provincii veniturile sunt considerabil mai mici. Această diferență afectează capacitatea regiunilor mai puțin atractive de a păstra cadrele didactice calificate.
În Tatarstan, necesarul de profesori pentru începutul anului școlar 2026-2027 depășea 2.000 de persoane. În regiunea Amur, autoritățile intenționează să atragă 150 de studenți pentru ocuparea unor posturi. Exemplele arată modul în care instituțiile locale încearcă să mențină funcționarea școlilor, fără ca problema deficitului de personal calificat să fie rezolvată.
Directorul Școlii din Moscova nr. 109, Evgheni Iamburg, a legat deficitul de personal de volumul ridicat de muncă și de nivelul redus al salariilor profesorilor. În unele regiuni, cadrele didactice titulare lucrează cu două sau trei norme, iar studenții care intră în sistem trebuie să fie supravegheați și îndrumați de profesori cu experiență.
Întrebări privind calitatea predării
Studenții care predau înainte de finalizarea studiilor universitare nu au întotdeauna pregătirea academică și metodică necesară pentru a prelua integral responsabilitățile unui profesor. În acest context, școlile trebuie să împartă timpul și responsabilitățile între predarea efectivă, îndrumarea noilor cadre și corectarea eventualelor erori.
Materialul citat menționează și riscul ca studenții să ajungă să combine un program de până la 40 de ore de predare pe săptămână cu propriile cursuri și cu obligațiile administrative ale școlii. O astfel de combinație poate determina retragerea rapidă din profesie după obținerea diplomei, potrivit evaluărilor prezentate în contextul situației.
Deficitul este pus, de asemenea, în legătură cu efectele războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, care a absorbit resurse și personal din sectorul civil. În același timp, reorganizarea institutelor pedagogice este prezentată ca un factor care a afectat specializarea și baza metodică pentru formarea viitorilor profesori.
În locul unor măsuri capabile să atragă și să păstreze profesori calificați, școlile din mai multe regiuni continuă să acopere posturile prin recrutarea studenților. Datele oficiale și estimările citate indică faptul că această practică va rămâne prezentă în sistemul rus de educație cel puțin în următorii ani.
