Alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei din 18–20 septembrie 2026 se desfășoară într-un sistem în care competiția politică este sever limitată, potrivit informațiilor prezentate în analiza procesului electoral. O mare parte a opoziției nesistemice a fost interzisă, împinsă în afara țării sau împiedicată să participe la alegeri, iar politicienii cu poziții antirăzboi se confruntă cu presiuni administrative și penale. După excluderea listei partidului „Iabloko”, pe buletinul federal au rămas 10 formațiuni.
Configurația viitoarei Dume este influențată înainte de deschiderea secțiilor de votare, prin înregistrarea partidelor și a candidaților. În total, au fost înregistrați 4.436 de candidați, însă statutul de „agent străin”, hotărârile judecătorești, procedurile administrative și dosarele penale pot exclude participanți considerați incomozi încă de la începutul campaniei. În aceste condiții, existența mai multor partide pe buletin nu indică, în sine, o competiție politică efectivă.
Obiective transmise autorităților regionale
Potrivit informațiilor publicate de RBC, conducerea partidului „Rusia Unită” și administrația prezidențială au transmis regiunilor obiective pentru alegerile parlamentare din 2026. Țintele generale ar fi de aproximativ 50% pentru prezența la vot și 55% pentru voturile acordate partidului „Rusia Unită”. Pentru anumite regiuni sunt stabilite obiective distincte, în funcție de situația locală.
Astfel, guvernatorii cunosc dinainte rezultatul așteptat de la teritoriile pe care le administrează. Autoritățile regionale și municipale dispun de instrumente de influență asupra școlilor, spitalelor, instituțiilor sociale și angajatorilor dependenți de bugetele regionale. Aceste pârghii permit organizarea și monitorizarea prezenței la vot la nivelul teritoriilor și al instituțiilor, potrivit analizei.
„Rusia Unită” participă la scrutin într-o poziție strâns legată de verticala administrativă. Majoritatea celor 57 de grupuri regionale ale partidului sunt conduse de șefi în funcție ai regiunilor. Printre aceștia se numără guvernatorii Andrei Vorobiov, Igor Kobzev, Denis Pasler, Dmitri Mahonin și Vladimir Mazur, precum și primarul Moscovei, Serghei Sobianin.
Listele formațiunii includ, de asemenea, primari, șefi de raioane, rectori, medici-șefi și conducători ai unor întreprinderi importante. Asocierea funcțiilor publice cu rolurile de vârf în campania partidului oferă „Rusiei Unite” un acces administrativ și informațional mai larg decât cel al competitorilor săi.
Presiuni asupra opoziției și excluderea „Iabloko”
Datele Russian Election Monitor indică faptul că, până în vara anului 2026, 32 de reprezentanți ai unor partide au fost împiedicați prin diverse metode să participe la alegeri. Alți 58 de politicieni au primit amenzi, 13 au devenit inculpați în dosare penale, iar 10 au fost declarați „agenți străini”. Aceste măsuri afectează în special politicienii care încearcă să mobilizeze un electorat de protest sau cu poziții antirăzboi.
La 10 august 2026, Curtea Supremă a Rusiei a anulat, la cererea partidului „Rodina”, înregistrarea listei federale a partidului „Iabloko”. Formațiunea era descrisă în analiză drept singurul partid înregistrat cu o poziție antirăzboi deschisă. Decizia a eliminat din campania federală o formațiune care îndeplinea anterior condițiile de participare.
Din 2024, persoanele care au statut de „agent străin” nu se pot înregistra drept candidați până la ridicarea acestui statut. În acest context, o poziție publică antirăzboi poate fi urmată de amendă, anchetă penală, desemnarea drept „agent străin” sau interzicerea participării la alegeri.
Accesul la informație și observarea internațională
Controlul statului asupra principalelor televiziuni și asupra unei părți importante a spațiului informațional limitează accesul egal al partidelor de opoziție la public. În timpul campaniilor precedente, ODIHR al OSCE a consemnat că între 70% și 90% din conținutul politic editorial al televiziunilor federale era consacrat președintelui și reprezentanților puterii.
Rusia nu a invitat o misiune ODIHR/OSCE cu mandat deplin. Alegerile din 2026 ar urma să fie al treilea scrutin național consecutiv desfășurat fără observare internațională. Absența unei misiuni complete lasă verificarea procedurilor electorale în principal în responsabilitatea instituțiilor ruse.
Votarea se va desfășura timp de trei zile, între 18 și 20 septembrie, iar votul electronic la distanță va fi utilizat în 33 de regiuni. Potențialul de acoperire al acestui sistem este estimat la aproximativ 48,4 milioane de alegători. În lipsa unei observări internaționale complete, controlul asupra păstrării buletinelor și asupra sistemului electronic rămâne la structurile de stat ruse, potrivit materialului analizat.
Votul în teritoriile ocupate ale Ucrainei
Procedurile electorale ruse sunt extinse asupra Crimeei, orașului Sevastopol și zonelor ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Ucraina consideră această practică o extindere ilegală a jurisdicției ruse asupra teritoriului său și a anunțat că nu va recunoaște rezultatele unui asemenea vot și nici mandatele deputaților aleși pe baza acestuia.
În teritoriile ocupate sunt prevăzute forme de vot anticipat și mobil, secții speciale și posibilitatea limitării publicării informațiilor despre comisiile electorale. Prezența militarilor și a structurilor de forță ruse face imposibilă, potrivit analizei, verificarea independentă a caracterului voluntar al participării și a exactității rezultatelor.
Includerea voturilor din aceste teritorii afectează rezultatul federal al alegerilor. Dintre cei 450 de deputați ai Dumei, 225 sunt aleși pe liste federale de partid, iar voturile respective participă la distribuirea a jumătate dintre mandate. Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a declarat deja că nu va recunoaște rezultatele unui astfel de scrutin și nici legitimitatea deputaților aleși în baza acestuia.
În ansamblu, excluderea candidaților incomozi, avantajul administrativ al partidului „Rusia Unită”, controlul asupra televiziunilor, lipsa unei misiuni ODIHR/OSCE, utilizarea votului electronic și organizarea scrutinului în teritoriile ucrainene ocupate definesc cadrul electoral în care urmează să fie formată viitoarea Dumă de Stat.
