Rusia își extinde programul militar-patriotic „Zarnița 2.0”, destinat copiilor și tinerilor cu vârste între 7 și 23 de ani, iar ediția din 2026 include pregătire pentru drone, activități de geniu, asalt, comunicații și producție de conținut în sprijinul propriului „detașament”. Potrivit organizatorilor, peste 3,2 milioane de elevi și studenți au depus cereri de participare, într-un proiect derulat de instituții și organizații aflate în structura politicii oficiale ruse pentru tineret.
Finala federală a celui de-al treilea sezon al competiției se desfășoară în perioada august-septembrie 2026, în regiunea Volgograd. Primul schimb al fazei finale a reunit 960 de participanți din categoria de vârstă superioară, organizați în 96 de echipe a câte zece persoane. Organizatorii îi numesc în mod repetat pe adolescenți „luptători”, deși proiectul este prezentat oficial drept un joc militar-patriotic.
Programul este implementat de organizațiile „Mișcarea celor dintâi”, „Armata tineretului” și centrul „VOIN”, cu sprijinul Agenției Federale pentru Tineret, al Ministerului Educației și al Ministerului Apărării din Rusia. Proiectul face parte din programul național federal „Tineret și copii”. Datele și documentele citate în analiza InformNapalm despre „Zarnița 2.0” descriu astfel o inițiativă coordonată instituțional, nu un concurs local organizat de voluntari.
Un parcurs de la școala primară la orientarea militară
În 2026, „Zarnița 2.0” a fost împărțită în patru categorii de vârstă: 7-10 ani, 11-13 ani, 14-17 ani și 18-23 de ani. Extinderea limitei superioare permite participarea studenților, inclusiv a celor din universități pedagogice, care pot fi ulterior utilizați ca mentori pentru elevi.
Ministerul rus al Educației prezintă competiția ca pe un instrument pentru aplicarea cunoștințelor de pregătire militară inițială și ca pe o platformă de orientare profesională pentru tinerii care intenționează să urmeze colegii sau universități militare. În comunicarea oficială, proiectul se adresează celor dispuși să își „lege destinul de slujirea patriei”.
Structura programului creează o succesiune de etape: primul contact cu activități militare la șapte ani, dobândirea unor roluri specializate după 11 ani, scenarii tactice mai complexe între 14 și 17 ani și o categorie dedicată tinerilor adulți până la 23 de ani. „Zarnița” nu este descrisă oficial drept un program pentru formarea rezervei de mobilizare. Categoria de vârstă 18-23 de ani include însă persoane care pot urma studii militare sau pot semna contracte cu Ministerul rus al Apărării.
Drone, asalt și organizarea unui microsistem militar
Pentru grupele mai mari, competiția depășește formatul unei activități sportive cu tematică militară. Participanții sunt împărțiți pe șapte specializări: comandant, luptător de asalt, genist, medic, operator de comunicații, operator de aparate fără pilot și corespondent de război.
Programul include pregătire de tragere și tactică, medicină tactică, protecție împotriva armelor chimice, biologice și radiologice, amenajarea și camuflarea pozițiilor, precum și supraviețuire în condiții extreme. Finala se încheie cu un joc militar-tactic care cuprinde serviciu de garnizoană, marș combinat, acțiuni pe teren și o „bătălie finală”.
Descrierea oficială a specializării de asalt menționează suprimarea pozițiilor adversarului, lucrul în perechi, folosirea adăposturilor, intrarea în clădiri și lupta în spații restrânse. În cazul operatorilor de drone sunt utilizate trei tipuri de platforme: una pentru recunoaștere, una de atac și una terestră.
Exercițiile prevăd instalarea unui releu, recunoaștere aeriană, identificarea personalului și a punctelor de foc ale unui adversar simulat, lansarea unor încărcături și folosirea unei drone de atac pentru lovirea unei poziții. Evaluarea ia în calcul pilotarea, precizia loviturilor și timpul de îndeplinire a misiunii.
„Corespondentul de război” și componenta informațională
În cadrul echipelor, rolul corespondentului de război este prezentat ca parte a organizării militare. Participantul trebuie să documenteze evenimentele, să realizeze fotografii și materiale video, să ia interviuri, să colecteze și să analizeze informații, să pregătească știri și să administreze canalele de comunicare ale echipei.
Regulamentele citate în analiză includ și criterii legate de audiență. Într-una dintre documentațiile regionale pentru finala federală, echipa primește 0,1 puncte pentru fiecare abonat al canalului său, iar activitatea publicului în timpul transmisiunii online a bătăliei finale poate oferi un avantaj în competiție.
Prin această probă, participanții sunt instruiți să creeze un canal propriu, să producă materiale, să lucreze cu o audiență și să crească vizibilitatea conținutului. Componenta este prezentată în cadrul aceluiași sistem care include operatori de drone, genişti, medici, luptători și operatori de comunicații.
Veterani ai războiului împotriva Ucrainei ca mentori
Finala este condusă de Vladimir Mihailovski, maior în garda rusă, decorat cu trei ordine ale Curajului, participant la războiul împotriva Ucrainei și membru al programului prezidențial de cadre „Timpul eroilor”. Cele patru „armate” ale finalei sunt conduse, potrivit materialelor oficiale, de militari și participanți la același program.
Armata „Amur” este coordonată de Egor Zaharov, prezentat drept Erou al Federației Ruse și decorat cu Ordinul Curajului. Armata „Ob” este condusă de Vadim Bikov, decorat cu două Ordine ale Curajului, armata „Kama” de Aleksei Jbanov, decorat la rândul său cu două astfel de ordine, iar armata „Volga” de Vladislav Frolov, decorat cu Ordinul Curajului.
Pe unul dintre slide-urile furnizate de organizatori apare și Nikita Ivanov, prezentat drept adjunct al comandantului jocului, participant la ceea ce autoritățile ruse numesc „operațiunea militară specială”, decorat cu Medalia Suvorov și implicat în educația militar-patriotică a tinerilor.
Organizatorii afirmă că mentorii nu transmit doar deprinderi practice, ci și propria experiență și viziune asupra lumii. În acest fel, participanții sunt puși în contact direct cu militari care au luat parte la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, nu doar cu o imagine istorică abstractă a profesiei militare.
Copiii din teritoriile ocupate ale Ucrainei
Programul este folosit și pentru includerea teritoriilor ucrainene ocupate temporar în spațiul instituțional și simbolic al Federației Ruse. În schema oficială a finalei din 2026, Crimeea ocupată este prezentată fără marcaje sau avertismente ca parte a Districtului Federal de Sud al Rusiei și este inclusă în zona armatei „Volga”. Pe aceeași hartă apar patru „detașamente speciale”, despre care analiza afirmă că includ teritorii ucrainene ocupate.
Participarea copiilor din aceste teritorii este menționată și în alte materiale oficiale rusești. În Crimeea, Rusia a organizat în 2026 o etapă regională a „Zarnița 2.0”, la care, potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, au participat aproximativ 500 de copii. Câștigătorii din Simferopol au fost trimiși să reprezinte peninsula ocupată la etapa următoare, în regiunea Volgograd.
La etapa districtuală a Districtului Federal de Sud au participat, alături de echipe din regiuni rusești, formații din regiunile Donețk și Luhansk ocupate. Acestea au concurat inclusiv la categoria 18-23 de ani și au parcurs aceleași șapte specializări militarizate.
Analogia cu organizațiile naziste de tineret
Analiza InformNapalm compară mecanismul „Zarnița 2.0” cu anumite funcții îndeplinite de Hitlerjugend, organizația de tineret a regimului nazist. Comparația nu se bazează doar pe prezența uniformelor sau pe instruirea fizică, ci pe combinarea pregătirii militare cu educația ideologică, ritualurile colective și formarea loialității față de regim.
Textul precizează că „Zarnița 2.0” nu este identică cu Hitlerjugend. În Rusia nu există, potrivit materialului, o obligație juridică echivalentă de participare, iar contextul istoric și politic este diferit. Sunt indicate însă mai multe elemente comune de structură: acoperirea de masă a copiilor, începerea activităților de la vârste mici, asocierea educației ideologice cu pregătirea militară, folosirea unei ierarhii militare, glorificarea participanților la războiul actual și orientarea către specializări necesare pe câmpul de luptă.
Nu fiecare participant la program va deveni militar, iar numărul de 3,2 milioane de înscrieri nu poate fi tradus automat într-un număr de viitori soldați. Analiza susține însă că amploarea și continuitatea programului sunt relevante pentru modul în care Rusia își organizează politica față de copii și tineri.
În 2019, cercetătorii OSINT Andrii Lucikov și Andrzej Leszkiewicz au publicat studiul „Putinjugend: Children for Russian War”, dedicat militarizării copiilor din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate temporar, inclusiv Crimeea și Donbasul. La acel moment, documentarea se concentra asupra „Armatei tineretului”, claselor de cadeți, taberelor militare și participării copiilor la exerciții de tragere și pregătire militară.
În versiunea descrisă pentru 2026 apar drone de recunoaștere și de atac, comunicații digitale, exerciții de asalt, activități de geniu și un rol dedicat producției de conținut. Programul continuă să fie prezentat de instituțiile ruse ca un proiect pentru copii și tineri, iar etapele sale se desfășoară în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate, potrivit materialelor citate.
