Investigația germană privind exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în Marea Baltică, în septembrie 2022, examinează inclusiv ipoteza unei operațiuni rusești desfășurate sub steag fals. Informațiile prezentate la 29 august 2026 de presa germană indică faptul că datele adunate până acum nu exclud folosirea unor elemente menite să creeze o pistă ucraineană și să îndrepte atenția anchetatorilor de la eventualii organizatori reali ai sabotajului.
Relatările se bazează, între altele, pe informații furnizate anchetei de Forțele Navale ale Danemarcei. Militarii danezi ar fi înregistrat prezența unor nave militare rusești și a unor submarine de mici dimensiuni în apropierea zonei în care au avut loc exploziile, cu puțin timp înainte de sabotaj. Datele sunt prezentate în contextul verificărilor efectuate de anchetatorii germani, fără ca ele să constituie, în forma relatată, o concluzie judiciară definitivă.
Un alt element analizat este iahtul „Andromeda”, considerat de anchetă o posibilă ambarcațiune utilizată de grupul implicat în operațiune. Compania care a închiriat iahtul ar fi avut legături cu activități favorabile Rusiei. Jurnaliștii germani au acordat atenție și comportamentului echipajului, precum și unor presupuse greșeli sau indicii lăsate la vedere.
Elementele legate de iahtul „Andromeda”
Potrivit mărturiilor citate în relatări, pe iaht ar fi fost arborat un steag ucrainean. În evaluarea prezentată de presa germană, acest detaliu, împreună cu alte indicii considerate suspecte, ar putea fi compatibil cu o încercare de a construi în mod deliberat o aparență de implicare ucraineană. Ancheta verifică dacă aceste elemente au fost întâmplătoare sau au făcut parte dintr-un scenariu destinat să ascundă originea reală a operațiunii.
Informațiile despre „Andromeda” și despre navele rusești din zonă sunt prezentate în presa germană ca părți ale unui ansamblu de date care trebuie coroborate. Relatarea nu oferă, în acest stadiu, o decizie a instanței prin care să fie stabilită responsabilitatea Rusiei pentru explozii. Detaliile investigației sunt însă analizate în paralel cu procedura judiciară aflată în desfășurare în Germania.
Mai multe elemente ale relatării au fost prezentate și în presa română, inclusiv într-o relatare despre ancheta privind exploziile Nord Stream.
Procesul de la Hamburg
La Înalta Curte Regională din Hamburg se află în discuție dosarul cetățeanului ucrainean Serhi Kuznețov, arestat în Italia în 2025. Procuratura Federală a Germaniei îl acuză de implicare în organizarea exploziilor care au avariat cele două gazoducte din Marea Baltică.
Avocatul lui Kuznețov încearcă să obțină închiderea dosarului înainte de începerea audierilor propriu-zise. Apărarea susține că, în cazul în care clientul său ar fi participat la operațiune — afirmație care nu reprezintă o recunoaștere oficială a faptelor — sabotajul nu ar constitui o infracțiune în temeiul dreptului internațional.
Argumentația apărării pornește de la statutul gazoductelor în septembrie 2022. Avocatul afirmă că Nord Stream 1 și Nord Stream 2 nu mai funcționau atunci exclusiv ca infrastructură comercială sau civilă și că fuseseră integrate direct în mecanismul de război al Rusiei, fiind folosite ca instrument. În aceeași argumentație este menționat rolul companiei Gazprom, despre care apărarea spune că nu doar a generat venituri pentru bugetul federal rus, ci a fost și un participant direct la agresiunea împotriva Ucrainei.
În dosar sunt invocate și deciziile Uniunii Europene privind sancțiunile aplicate unor structuri asociate Gazprom. Apărarea face referire la companiile militare private „Potok” și „Fakel”, despre care susține că au fost create de concern și că ai căror membri participă la luptele împotriva Ucrainei. Aceste argumente urmează să fie evaluate în cadrul procedurii judiciare germane.
Ipoteza unei operațiuni sub steag fals
Presa germană analizează ipoteza că folosirea iahtului, arborarea steagului ucrainean și eventualele indicii lăsate la bord ar fi putut urmări construirea unui „urme ucrainean”. În această interpretare, scopul ar fi fost îndepărtarea suspiciunilor de la Rusia și afectarea încrederii partenerilor occidentali în Ucraina, într-o perioadă în care războiul declanșat de Rusia se afla în plină desfășurare.
Relatările mai consemnează că autoritățile ruse au acuzat, după explozii, Statele Unite, Occidentul și Ucraina și au cerut participarea Rusiei la anchetă. Moscova a promovat, de asemenea, versiunea unui act de „terorism internațional”. Aceste poziții au fost prezentate în spațiul public alături de alte scenarii, uneori fără ca acuzațiile reciproce să fie însoțite de probe confirmate.
În cazul anchetei Nord Stream, stabilirea responsabilității rămâne legată de administrarea probelor și de evaluarea lor de către autoritățile judiciare competente. Procedura de la Hamburg și verificările efectuate de anchetatorii germani continuă.
