Restanțele salariale din Rusia au ajuns la 2,04 miliarde de ruble la sfârșitul lunii iulie 2026, aproape dublu față de nivelul înregistrat cu un an înainte, potrivit datelor Rosstat citate de presa rusă. Creșterea anuală a fost de 995 de milioane de ruble, iar cele mai mari ponderi ale datoriilor au revenit sectorului construcțiilor și industriei prelucrătoare.
Datele au fost relatate la 27 august 2026. O relatare publicată de Kommersant arată că valoarea restanțelor a atins 2,96 miliarde de ruble la sfârșitul lunii mai, cu 2,8% peste nivelul din aprilie și cu 78% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. În iunie, suma a coborât la 2,07 miliarde de ruble, însă volumul salariilor neachitate era în continuare aproape dublu față de anul anterior.
Construcțiile concentrează cea mai mare parte a datoriilor
Structura restanțelor indică o concentrare ridicată în câteva sectoare. Construcțiile reprezintă 43,1% din totalul datoriilor salariale, în timp ce industria prelucrătoare are o pondere de 27,7%. Aceste domenii depind de fluxuri constante de numerar pentru plata salariilor, achiziția de materiale și onorarea obligațiilor curente.
Din totalul de 2,04 miliarde de ruble raportat pentru sfârșitul lunii iulie, 872,4 milioane de ruble, echivalentul a 42,8%, s-au format în 2026. Alte 859,4 milioane de ruble, respectiv 42,1%, provin din 2025. Datoriile acumulate în 2024 și în anii anteriori se ridică la 307,1 milioane de ruble, reprezentând 15,1% din total.
Distribuția geografică este, de asemenea, neuniformă. În Districtul Federal de Sud, peste 90% din plățile restante sunt asociate regiunii Krasnodar. Zona este menționată printre centrele regionale afectate de criza combustibililor, inclusiv prin necesitatea asigurării livrărilor către Crimeea.
Dobânzile ridicate limitează finanțarea curentă
În materialele care analizează evoluția datoriilor, presiunea asupra companiilor este legată de politica monetară restrictivă a Băncii Centrale a Rusiei. Măsurile destinate limitării inflației au făcut creditarea mai dificilă pentru o parte importantă a mediului de afaceri. Companiile au mai puține posibilități de a acoperi temporar diferențele dintre încasări și plăți prin credite pe termen scurt sau facilități de tip overdraft.
În acest cadru, lipsa finanțării disponibile afectează în special construcțiile și industria prelucrătoare, sectoarele cu cele mai mari ponderi în totalul restanțelor. Pentru firmele care întâmpină probleme de lichiditate, plata salariilor concurează cu alte obligații curente, inclusiv achitarea furnizorilor, a taxelor și a costurilor operaționale.
Creșterea restanțelor este prezentată și în legătură cu cheltuielile publice asociate războiului împotriva Ucrainei și cu presiunile asupra bugetului rus. Sursa menționează, de asemenea, majorarea poverii fiscale, inclusiv creșterea cotei de bază a TVA la 22% și reducerea pragului pentru scutirea de TVA în regimul simplificat de impozitare, de la 60 de milioane la 20 de milioane de ruble.
Aceste modificări sunt indicate ca factori care reduc lichiditățile disponibile ale angajatorilor. În combinație cu costul ridicat al împrumuturilor, ele limitează capacitatea unor companii de a acoperi decalajele de numerar și de a-și îndeplini la timp obligațiile față de angajați.
Întârzierile afectează gospodăriile
Restanțele salariale au efecte directe asupra angajaților care nu își primesc veniturile la termen. În materialele citate sunt menționate dificultăți privind plata ratelor ipotecare, a facturilor la utilități și a altor cheltuieli necesare. Unele persoane pot amâna plata creditelor sau a serviciilor curente, iar altele pot recurge la organizații de microfinanțare, ceea ce le poate mări povara datoriilor.
Întârzierile de plată sunt însoțite de sesizări ale angajaților din sectorul bugetar privind reducerea primelor și scăderea veniturilor efective. În majoritatea sectoarelor, creșterea reală a salariilor este descrisă ca fiind practic oprită. Datele privind restanțele sunt astfel publicate într-un context în care companiile și lucrătorii dispun de resurse mai limitate.
La nivelul întregii economii ruse, suma totală a restanțelor salariale este prezentată ca fiind redusă în raport cu dimensiunea economiei. Pentru angajații vizați, însă, întârzierile reprezintă venituri neachitate și pot afecta plata obligațiilor lunare. Sursa afirmă că acumularea datoriilor la salarii poate fi urmată, în unele întreprinderi, de reduceri de personal sau de încetarea activității, fără a indica faptul că aceste evoluții s-ar fi produs deja la nivel general.
Problemele economice sunt raportate și în anumite regiuni unde atacurile asupra instalațiilor de rafinare a petrolului, efectele asupra mediului și extinderea administrării de urgență au afectat activitatea infrastructurii și a companiilor. Regiunea Krasnodar este menționată în acest context, iar creșterea restanțelor salariale reprezintă unul dintre efectele raportate asupra economiei regionale.
În iulie 2026, datoriile salariale au rămas la 2,04 miliarde de ruble, după nivelurile de 2,96 miliarde de ruble din mai și 2,07 miliarde de ruble din iunie. Evoluția lunară și distribuția pe sectoare urmează să fie urmărite prin următoarele raportări statistice.
