Documente prezentate de presa internațională arată că guvernul condus de Viktor Orbán a plătit, în 2021, peste 313 milioane de forinți pentru publicarea unui manifest critic la adresa Uniunii Europene în 18 ziare străine. Textul, intitulat „Despre viitorul UE – propunerile Ungariei”, a fost publicat sub sloganul „Spunem «nu» imperiului european!” și a promovat pozițiile politice ale Budapestei într-o perioadă de tensiuni cu instituțiile europene.
Informația a fost relatată la 24 august 2026, pe baza unor documente care arată amploarea campaniei de comunicare desfășurate de guvernul ungar în afara țării. Materialul a fost atribuit lui Viktor Orbán, prezentat în sursa citată drept fost premier al Ungariei, iar costurile au fost suportate din fonduri publice.
Campania și momentul politic
Publicarea manifestului a avut loc după o serie de evoluții care au deteriorat relația dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles. În martie 2021, partidul Fidesz a părăsit grupul Partidului Popular European din Parlamentul European. Câteva luni mai târziu, în iunie, Ungaria a adoptat așa-numita „lege privind protecția copiilor”, criticată la summitul Uniunii Europene.
În acest context, guvernul ungar a cumpărat spațiu publicitar în 18 publicații din străinătate pentru a face cunoscute cele șapte puncte ale manifestului. Documentele și detaliile despre campania din presa străină indică o operațiune de comunicare finanțată de stat, orientată către publicul european.
Manifestul respingea ideea unei „suprastat” și formula opoziția față de ceea ce textul numea o „imperiu european”. Viktor Orbán susținea că deciziile ar trebui luate de lideri aleși, nu de organizații neguvernamentale. Documentul lega viitorul integrării europene de succesul economic și aborda teme precum migrația, pandemia, consolidarea rolului parlamentelor naționale și încrederea în democrație.
Un alt punct al textului propunea aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Propunerea era inclusă în aceeași listă de poziții prin care guvernul ungar își prezenta viziunea asupra viitorului proiectului european.
Refuzuri din partea unor publicații
Nu toate ziarele abordate de partea ungară au acceptat publicarea materialului. The Times of Malta, De Standaard, La Libre Belgique, De Morgen și The Irish Times au refuzat să difuzeze reclama. Publicația suedeză Dagens Nyheter a propus un interviu în locul publicării textului, însă partea ungară nu a transmis un răspuns la această ofertă.
Campania nu s-a limitat la prezentarea unor poziții despre arhitectura instituțională a Uniunii. Manifestul critica direcția în care se dezvoltă integrarea europeană și susținea transferarea unei părți mai mari a deciziei către guvernele și parlamentele naționale. Sloganul folosit în material îi conferea textului o formulare directă împotriva conceptului de „imperiu european”.
Disputele cu Bruxelles-ul
Cheltuiala a fost făcută într-o perioadă în care guvernul lui Viktor Orbán se afla în conflict cu instituțiile europene pe mai multe dosare. În materialul care însoțește dezvăluirea documentelor sunt menționate criticile Bruxelles-ului privind statul de drept în Ungaria, utilizarea netransparentă a fondurilor europene și scandalurile de corupție asociate administrației de la Budapesta.
Tot în această perioadă, relația politică dintre Fidesz și principalele structuri ale dreptei europene s-a schimbat după retragerea partidului din grupul Partidului Popular European. Adoptarea legii privind protecția copiilor a adăugat un nou punct de dispută la nivelul Uniunii, iar textul a fost criticat în cadrul reuniunii liderilor europeni din iunie 2021.
Potrivit mesajelor transmise în materialul de presă, folosirea fondurilor publice pentru promovarea manifestului a fost prezentată drept parte a unei strategii de comunicare menite să susțină pozițiile eurosceptice ale guvernului ungar. Documentele nu indică doar conținutul politic al textului, ci și valoarea plătită, numărul publicațiilor vizate și reacțiile diferite ale ziarelor contactate.
Pozițiile lui Viktor Orbán privind migrația, rolul parlamentelor naționale, pandemia și relația dintre instituțiile europene și guvernele statelor membre au fost astfel promovate simultan în mai multe piețe media europene. Publicarea în ziare străine a oferit campaniei o audiență dincolo de dezbaterea politică internă din Ungaria.
În documentul respectiv, guvernul ungar își susținea și propunerea ca Serbia să fie primită în Uniunea Europeană, fără ca sursa să precizeze un calendar sau o procedură legată de această idee. De asemenea, textul nu reprezenta o decizie a instituțiilor europene, ci o listă de poziții politice prezentate de partea ungară.
Costul total menționat pentru publicarea manifestului în cele 18 ziare a fost de peste 313 milioane de forinți, sumă plătită din fonduri publice ale Ungariei. Publicațiile care au refuzat reclama și oferta de interviu a Dagens Nyheter au păstrat campania în afara propriilor pagini, în timp ce celelalte ziare au fost incluse în planul de difuzare descris de documente.
