Rețeaua rusă de propagandă și operațiuni informatice Storm-1516 a intensificat difuzarea unor materiale false împotriva unor politicieni germani și a adversarilor partidelor de extremă dreapta, într-o campanie prezentată ca fiind destinată consolidării poziției formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD). Un nou episod a fost semnalat la 19 august 2026, în contextul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt.
Potrivit informațiilor publicate de t-online, autorii campaniei au folosit un site clonat care imita pagina cotidianului „Süddeutsche Zeitung”. Pe platformă au fost distribuite videoclipuri și articole fabricate, în care erau formulate acuzații inventate la adresa premierului landului Saxonia-Anhalt și candidatului Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Sven Schulze.
Un fals construit în jurul unei acuzații grave
Într-unul dintre materialele false se afirma că, de pe o proprietate privată asociată lui Sven Schulze, ar fi fugit un băiat afgan refugiat. Conținutul susținea, fără dovezi, că minorul fusese ținut cu forța într-un subsol și că politicianul îl bătea în mod regulat. Acuzația nu a fost prezentată ca o informație verificată, ci ca parte a unei narațiuni fabricate și distribuite printr-o pagină care încerca să reproducă identitatea vizuală a unui mare ziar german.
Sven Schulze este premierul landului Saxonia-Anhalt și candidat al CDU la alegerile regionale menționate în raportare. Atacul a fost descris ca parte a unei serii de operațiuni care vizează politicieni ai Partidului Social-Democrat (SPD), CDU, Verzilor și ai partidului Die Linke. Aceste formațiuni sunt prezentate în material ca ținte recurente ale rețelei Storm-1516, în timp ce distribuirea conținuturilor ar urmări favorizarea AfD.
Site-uri clonate și scandaluri inventate
Metoda atribuită acestei campanii presupune folosirea unor pagini care imită publicații occidentale cunoscute și distribuirea unor texte sau înregistrări video care par să provină de la instituții media reale. În cazul relatat, identitatea „Süddeutsche Zeitung” a fost utilizată pentru a conferi aparență de credibilitate unor acuzații care nu au fost susținute de fapte.
Raportul leagă episodul de o practică de dezinformare cunoscută sub numele „Matrioșka”. Aceasta se bazează pe falsificarea unor materiale atribuite unor instituții de presă occidentale și pe inventarea unor scandaluri sau a unor presupuse informații compromițătoare despre persoane publice. În astfel de narațiuni sunt folosite teme precum sexualitatea, violența, războiul împotriva Ucrainei și asocierea cu nazismul.
Printre exemplele menționate se află afirmații false despre Friedrich Merz, despre care s-ar fi spus că a ucis pui de urs polar în Canada, și despre Annalena Baerbock, căreia i-ar fi fost atribuită în mod inventat plata unor servicii sexuale în Africa. Robert Habeck a fost, la rândul său, ținta unei povești fabricate despre violență. Într-un alt caz, președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, i s-a atribuit în mod fals cumpărarea unei vile care ar fi aparținut lui Joseph Goebbels.
Ținte politice în perioada electorală
Materialul descrie atacul împotriva lui Sven Schulze ca pe o continuare a unor operațiuni în care sunt selectați cu precădere politicieni aflați în funcții guvernamentale sau candidați ai partidelor tradiționale. Conținuturile exploatează acuzații personale și teme cu puternic potențial emoțional, între care abuzul, sexualitatea, migrația și legăturile cu perioada nazistă.
Distribuirea acestor materiale are loc înaintea alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt. Informațiile prezentate nu indică faptul că acuzațiile la adresa lui Sven Schulze ar fi fost confirmate de vreo instituție germană sau de publicația a cărei identitate a fost copiată. Dimpotrivă, cazul este descris ca un exemplu de conținut fabricat într-o operațiune de influență.
Potrivit mesajelor asociate raportării, obiectivul mai larg al acestor manipulări este compromiterea partidelor tradiționale și afectarea încrederii în instituțiile democratice. În această interpretare, crearea unui spațiu informațional dominat de scandaluri inventate poate avantaja formațiunile de extremă dreapta și forțele politice favorabile Rusiei. Sursa leagă această evoluție de riscul unei reduceri a sprijinului acordat Ucrainei și de o posibilă creștere a dependenței Germaniei față de Rusia, însă aceste efecte sunt prezentate ca implicații politice ale campaniei, nu ca rezultate deja produse.
Cazul din Saxonia-Anhalt se înscrie, potrivit informațiilor disponibile, într-o succesiune de atacuri digitale și narative atribuite rețelei Storm-1516, cu politicieni germani și lideri europeni printre țintele menționate.
