Germania și Franța își ajustează pozițiile în două dosare cu implicații distincte pentru protecția instituțiilor democratice și a minorilor în mediul digital. În Germania, Björn Höcke, liderul organizației AfD din Turingia, susține revenirea în partid a trei persoane acuzate în dosarul grupării „Separatiștii saxoni”. În Franța, guvernul caută o nouă formulă juridică pentru limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, după ce Consiliul Constituțional a respins mecanismele prevăzute în prima versiune a legii.
Höcke cere revenirea celor trei acuzați în AfD
Potrivit relatărilor publicate la 16 august 2026, Björn Höcke a declarat în mai multe discursuri și comentarii, începând din 2025, că cei trei membri ai AfD acuzați în dosarul „Separatiștilor saxoni” sunt nevinovați. Politicianul a cerut acordarea de sprijin procedural pentru aceștia și reintegrarea lor în partid cu drepturi depline. Decizia formațiunii de a-i exclude a fost descrisă de Höcke drept o „greșeală”.
Cei trei sunt anchetați într-un dosar instrumentat de Parchetul General al Germaniei, care îi acuză de participare la o grupare de extremă dreaptă înarmată, calificată de procurori drept organizație teroristă, precum și de pregătirea unor infracțiuni grave. Ei beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile urmează să fie examinate de instanțele competente.
Dosarul „Separatiștilor saxoni” a devenit public în noiembrie 2024, când autoritățile germane au arestat și pus sub acuzare opt membri ai unei grupări ultranaționaliste. Potrivit anchetatorilor, organizația pregătea un plan pentru preluarea prin forță a puterii în Saxonia în cazul unui colaps al statului. Scenariul era desemnat prin expresia „Ziua X”.
Investigația vizează și presupuse planuri de ucidere a unor reprezentanți ai autorităților, precum și operațiuni de epurare etnică ce ar fi urmărit expulzarea sau uciderea migranților și a evreilor. Anchetatorii susțin că gruparea urmărea instituirea unui regim inspirat de național-socialism. Trei dintre cei acuzați erau membri ai AfD la momentul reținerii, iar partidul i-a exclus ulterior.
Poziția lui Höcke se referă la persoane care nu au fost condamnate definitiv. În același timp, natura acuzațiilor — apartenență la o organizație teroristă și pregătirea unor acte violente — explică miza politică a solicitării privind revenirea lor în AfD. Declarațiile liderului regional sunt prezentate în detaliu de relatarea Focus despre dosarul „Separatiștilor saxoni”.
Parisul caută o alternativă după decizia Consiliului Constituțional
În Franța, guvernul analizează noi modalități de aplicare a unei interdicții privind utilizarea rețelelor sociale de către copiii cu vârsta sub 15 ani, în lipsa acordului părinților. Inițiativa inițială a fost blocată de Consiliul Constituțional, care a considerat că mecanismele propuse restrângeau excesiv libertatea de exprimare și puteau crea riscuri pentru protecția datelor personale prin procedurile de verificare a vârstei.
Autoritățile franceze iau în calcul dezvoltarea unor sisteme digitale de verificare a vârstei care să respecte Regulamentul general privind protecția datelor, cunoscut sub acronimul GDPR, precum și cerințele stabilite de Consiliul Constituțional. Guvernul caută astfel o variantă care să permită protejarea minorilor fără ca verificarea identității sau a vârstei să ducă la colectarea excesivă de informații personale.
O altă opțiune analizată este transferarea unei părți a normelor de reglementare la nivelul Uniunii Europene. Măsurile ar putea fi legate de aplicarea comună a Legii privind serviciile digitale, cunoscută sub acronimul DSA, care stabilește obligații pentru platformele online.
Guvernul francez examinează și o schimbare de abordare: în locul unei interdicții directe aplicate utilizatorilor minori, presiunea de reglementare ar putea fi orientată către platforme precum TikTok, Instagram și Snapchat. Acestea ar putea fi obligate să activeze implicit setări mai stricte de confidențialitate pentru minori, să limiteze timpul petrecut în aplicații și să dezactiveze algoritmii de recomandare pentru utilizatorii copii.
Propunerile sunt discutate după decizia nefavorabilă a Consiliului Constituțional și urmăresc să păstreze obiectivul de protejare a copiilor în mediul online, modificând în același timp mecanismele juridice și tehnice prin care acesta ar urma să fie aplicat. Detaliile privind variantele examinate de guvernul francez au fost prezentate de Franceinfo.
În ambele cazuri, următorii pași depind de proceduri instituționale distincte: evoluția dosarului penal din Germania și revizuirea cadrului legislativ și tehnic în Franța.
