Europa se apropie de una dintre cele mai dificile perioade de la începutul războiului pe scară largă purtat de Rusia împotriva Ucrainei, iar evoluțiile de pe front și din afara acestuia pun presiune asupra întregii arhitecturi europene de securitate, potrivit unei analize publicate de Le Monde.
Al cincilea sezon de vară al războiului este descris ca un interval marcat de mai multe riscuri simultane pentru statele care sprijină Ucraina: intensificarea atacurilor rusești, operațiuni hibride în Europa, incertitudini privind continuitatea sprijinului Statelor Unite și întrebări legate de capacitatea economiei ruse de a finanța un conflict prelungit.
Unul dintre episoadele menționate este presupusa tentativă de atac din 5 august asupra unui avion ucrainean de transport militar aflat pe aeroportul din Leipzig. Atacul ar fi urmat să fie realizat cu ajutorul unei drone kamikaze. Sursa nu prezintă în acest caz detalii suplimentare privind autorii sau rezultatul operațiunii.
În același timp, Kremlinul își intensifică presiunea asupra statelor europene în legătură cu așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei. După reținerea unor nave despre care s-a spus că au legături cu Rusia, președintele Vladimir Putin a amenințat că Moscova va „răspunde cu aceeași monedă” dacă statele europene vor continua astfel de operațiuni.
Operațiunile hibride depășesc linia frontului
Olivier Schmitt, profesor la Institutul pentru Operațiuni Militare al Academiei de Apărare din Danemarca, afirmă că acțiunile hibride atribuite Moscovei nu au început recent. „Diferența constă în faptul că acum publicul larg înțelege mult mai bine amploarea celor întâmplate”, a declarat el, potrivit analizei citate.
Conflictul s-a extins treptat dincolo de linia frontului. În 2022, principalele lupte s-au concentrat în estul și sudul Ucrainei. În 2023, confruntarea s-a mutat tot mai mult în Marea Neagră și în Crimeea. În vara anului 2024, forțele ucrainene au desfășurat pentru prima dată o operațiune terestră de amploare pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk.
Începând din 2025, ambele părți și-au intensificat atacurile cu rază lungă asupra unor obiective situate în adâncimea teritoriului advers. Potrivit materialului, costul acestei escaladări este tot mai ridicat, inclusiv pentru populația civilă.
În acest context, capitalele europene sunt nevoite să ia în calcul faptul că războiul dintre Rusia și Ucraina are efecte directe asupra securității Uniunii Europene. Analiza susține că războiul nu mai poate fi privit exclusiv prin prisma evoluțiilor de pe frontul ucrainean.
Incertitudini privind sprijinul american
Un alt factor de incertitudine este rolul Statelor Unite. În opinia lui Olivier Schmitt, Europa se confruntă cu o „dublă vulnerabilitate”: stocurile limitate de muniție americane și întrebările privind capacitatea Washingtonului de a utiliza eficient descurajarea militară.
Serviciile de informații occidentale analizează, de asemenea, posibilitatea ca Rusia să încerce să testeze rezistența NATO. Un studiu american de informații publicat anterior indică un posibil „interval de risc” care s-ar putea deschide din toamna anului 2026 și s-ar putea menține până în 2029.
Acest scenariu modifică modul în care guvernele europene își evaluează riscurile. Dacă războiul din Ucraina era considerat anterior un factor care menținea o parte importantă a resurselor militare ruse pe frontul ucrainean, atenția se concentrează tot mai mult asupra posibilității ca Moscova să exercite simultan presiune asupra Ucrainei și să testeze rezistența aliaților europeni.
Apărarea europeană și sprijinul pentru Ucraina
Ultimii ani au arătat că mai multe dintre fostele „linii roșii” invocate de Rusia nu au împiedicat statele occidentale să furnizeze Ucrainei armament modern și asistență financiară de amploare. Potrivit experților citați, Moscova caută noi modalități de a crește costul sprijinului european pentru Kiev.
Printre instrumentele menționate se află actele de sabotaj, atacurile cibernetice, operațiunile informaționale, amenințările la adresa infrastructurii și presiunile asupra rutelor de transport. Materialul nu atribuie fiecărui incident menționat o legătură directă cu un caz anume, ci le prezintă ca instrumente ale presiunii hibride analizate de experți.
În această evaluare, securitatea Ucrainei și securitatea Uniunii Europene sunt tot mai greu de separat. Direcțiile indicate pentru răspunsul european includ consolidarea accelerată a industriei de apărare, creșterea producției de muniție, întărirea sistemelor de apărare antiaeriană, protejarea infrastructurii critice și o coordonare mai strânsă între serviciile de informații.
Presiunea asupra economiei ruse
O altă necunoscută este capacitatea economiei ruse de a susține financiar un război de durată. Strategia occidentală urmărește reducerea resurselor financiare disponibile Kremlinului prin presiuni asupra veniturilor din petrol, sancțiuni, măsuri împotriva „flotei fantomă” și restricții tehnologice.
Aceste măsuri cresc costurile războiului pentru Moscova, însă Rusia continuă să caute rute financiare și logistice alternative, prin care să ocolească o parte dintre restricții. Astfel, confruntarea este descrisă în analiză și ca un test al rezistenței economice și instituționale a părților implicate.
Pentru Europa, problema este legată de capacitatea Uniunii Europene de a-și consolida apărarea și de a-și reduce vulnerabilitățile, în timp ce Ucraina rămâne prima linie de apărare în acest sistem de securitate, fără a fi însă singurul spațiu afectat de evoluția războiului.
Evaluările privind sprijinul american, acțiunile hibride și sustenabilitatea economică a Rusiei vor continua să fie urmărite de guvernele europene și de serviciile de informații.
