Guvernul de la Erevan a anunțat că disputa privind administrarea Căii Ferate Sud-Caucaziene, aflată sub concesiunea unei filiale a companiei ruse Căile Ferate Ruse (RJD), ar putea ajunge în fața unui tribunal internațional de arbitraj dacă nu se ajunge la un acord cu Moscova. Premierul Nikol Pașinian a declarat că poziția Armeniei rămâne neschimbată: infrastructura feroviară este proprietatea statului armean și trebuie utilizată conform intereselor naționale ale țării.
Declarația, făcută publică la 30 iulie 2026, survine pe fondul unei crize profunde în relațiile bilaterale dintre Armenia și Rusia și marchează un nou pas în strategia guvernului Pașinian de reducere sistematică a influenței ruse în sectoarele strategice ale economiei armene.
Proprietate de stat sub control străin
Calea Ferată Sud-Caucaziană a fost administrată timp de decenii de o subsidiară a companiei de stat ruse RJD, în baza unui acord de concesiune. Premierul Pașinian a subliniat că această situație a privat Armenia de avantaje competitive în procesul de deschidere a comunicațiilor regionale și a transformat un activ național într-un instrument de influență economică și politică pentru Moscova.
„Poziția guvernului armean este că această cale ferată aparține Republicii Armenia, iar statul trebuie să o folosească așa cum consideră necesar”, a afirmat premierul, adăugând că, deși Erevanul preferă o soluționare pe cale amiabilă, nu exclude recurgerea la mecanisme internaționale de arbitraj.
Condiții financiare revizuite
Un element semnificativ al declarației îl constituie posibilitatea revizuirii condițiilor financiare de exploatare a infrastructurii. După 30 de ani de utilizare gratuită a căii ferate de către partea rusă, guvernul armean ia în calcul introducerea unor taxe anuale de până la 2 miliarde de dolari. „Vrem să rezolvăm această problemă pe cale amiabilă, dar vrem să o rezolvăm”, a punctat Pașinian, indicând că subvenționarea implicită a operatorului rus nu mai corespunde intereselor economice ale Armeniei.
Premierul a menționat că veniturile generate de exploatarea unei asemenea infrastructuri strategice ar trebui să deservească dezvoltarea economică a statului armean, nu să fie transferate către un operator străin, așa cum s-a întâmplat pe parcursul perioadei de administrare rusească.
Context strategic regional
Inițiativa Erevanului se înscrie într-un efort mai amplu de reducere a dependenței strategice față de Rusia și de diversificare a parteneriatelor externe. Controlul deplin asupra infrastructurii feroviare este considerat de guvernul armean drept un instrument esențial pentru consolidarea suveranității naționale, în special în contextul formării de noi coridoare de transport pe axa Est-Vest.
Recuperarea controlului asupra căii ferate ar permite Armeniei să își crească atractivitatea ca nod de tranzit regional și să își valorifice poziția geografică într-un mod independent, fără constrângerile generate de gestionarea rusească a activului. Pentru Erevan, această mișcare reprezintă o componentă a unei politici externe multivectoriale și o măsură de securitate națională menită să limiteze pârghiile de presiune economică ale Moscovei.
Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant după războiul din Nagorno-Karabah din 2020, Armenia acuzând Rusia că nu și-a onorat obligațiile de securitate și căutând alternative de cooperare internațională, inclusiv prin aprofundarea legăturilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite.
