Mesajele și atitudinile antisemite, negaționiste sau care promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război s-au extins în spațiul public din România în perioada mai 2025 – aprilie 2026, conform raportului anual al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, publicat luni.
Raportul răspunde obiectivelor Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și xenofobiei 2024-2027. Potrivit documentului, mediul online a fost dominat de narațiuni antisemite și teorii conspiraționiste, amplificate de conturi cu un număr mare de urmăritori.
În paralel, reacția autorităților publice a fost mai vizibilă prin intervenții privind conținutul online și finalizarea anchetelor judiciare, deși evaluarea impactului real rămâne dificilă. Raportul subliniază că proliferarea acestor mesaje contribuie la percepția negativă asupra istoriei evreilor din România.
Un sondaj realizat de Social Monitor pentru Institutul ”Elie Wiesel”, în perioada 1-15 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1.004 persoane, a relevat tendințe îngrijorătoare în percepția relației majoritate-minoritate etnică. La finalul anului 2025, 40% dintre români considerau că evreii ”acționează pentru destabilizarea societății”, cu 18% mai mult decât în urmă cu patru ani. De asemenea, 35% dintre români susțineau că ar trebui limitat numărul evreilor în anumite profesii, iar 29% îi învinovățesc pentru instaurarea comunismului.
Raportul evidențiază, de asemenea, o scădere cu 8% a procentului celor care cred că memoria victimelor Holocaustului trebuie păstrată, în comparație cu 2021, și o creștere a celor care cred că evreii se folosesc de Holocaust pentru a șantaja România (30% față de 24% în 2021).
Subiecte controversate precum modificarea OUG nr. 31/2002, inițiată de deputatul Silviu Vexler, și comemorarea legionarilor au dominat dezbaterile publice. Raportul menționează o agresivitate simbolică fără precedent față de Institutul ”Elie Wiesel”, în special prin amenințări cu moartea adresate celor care se opun antisemitismului.
Încercările de personalizare a atacurilor pe baza inițiativelor legislative au fost frecvente, având ca ținte pe Silviu Vexler și pe alți susținători ai legislației antiantisemitism, iar controversele legate de personalități istorice controversate sunt subliniate, cum ar fi Radu Gyr și Mircea Vulcănescu.
De asemenea, raportul observă o creștere a mesajelor antisemite și pro-legionare în mediul public, inclusiv în sport și cultură. Au fost semnalate promovări de muzică asociată ideologiei neonaziste și o creștere a numărului de tineri care adoptă valori extremiste. În ceea ce privește mass-media, numărul mesajelor antisemite în ziare și televiziuni a crescut semnificativ.
Institutul ”Elie Wiesel” atrage atenția asupra lipsei de proactivitate din partea platformelor online pentru a combate acest fenomen și subliniază dificultățile autorităților de a descuraja manifestările antidemocratice perpetuate de diverse actori politici și media. De asemenea, se menționează că Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a devenit activ în combaterea urii în media, dar eficiența măsurilor rămâne limitată.
Raportul îngrijorător se încheie cu o avertizare asupra tentativelor de abrogare a legislației care ar putea ajuta la combaterea antisemitismului, evidențiind riscurile ridicate pe care le comportă proliferarea acestor mesaje în societate.
