Industria auto din România a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de angajați și a volumului de producție, în ciuda creșterii pieței europene a autoturismelor. În perioada 2021-2025, au dispărut peste 30.000 de salariați din companiile analizate, iar producția locală de autovehicule a scăzut cu 12,7% în primul semestru din 2026, în vreme ce înmatriculările din Uniunea Europeană au crescut cu 5,7% în aceeași perioadă.
Datele provin dintr-o analiză bazată pe bilanțurile a 2.325 de companii din lanțul auto românesc, dintre care 936 au fost incluse în perimetrul principal analizat pentru anul 2025. Cifra de afaceri a companiilor a crescut nominal cu 35,1% între 2021 și 2025, de la 154,5 miliarde de lei la 208,8 miliarde de lei. Totuși, în panelul constant format din 1.200 de companii, numărul salariaților a scăzut cu 30.683 de persoane, ceea ce reprezintă o reducere de 13,7%.
Anularea sau pierderea nominalizărilor pentru noi programe de vehicule, împreună cu scăderea volumelor de comandă de la constructorii auto majori, au creat presiuni semnificative asupra furnizorilor din acest sector. În 2025, stocurile și creanțele furnizorilor de rang 1 au ajuns la 36,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 30% din cifra lor de afaceri, iar marja netă a acestor companii a fost de doar 1,29%.
În primele luni ale anului 2026, Mioveni a consemnat o scădere a producției de 17,7% comparativ cu primul semestru din 2025, iar la Craiova s-a înregistrat o diminuare de aproximativ 7%. De asemenea, costul orar al muncii în industria prelucrătoare din România a crescut cu 64% între 2021 și 2025, ceea ce creează un climat economic instabil pentru companii.
În ceea ce privește insolvența, la 31 august 2026, 13 dintre cele 936 de companii analizate erau în insolvență sau concordat preventiv. Această cifră poate crește dacă se iau în considerare și companiile din anul 2024 care nu apar în analiza pentru 2025, ajungând astfel la un total de 26 de companii, ceea ce reprezintă 2,4% din totalul companiilor analizate. Analiza sugerează că între primele semne de deteriorare și deschiderea unei proceduri de insolvență poate exista un interval de șase până la 24 de luni, iar acest lucru se poate reflecta prin reduceri ale personalului, diminuarea investițiilor și restrângerea activității.
Scenariile economice pentru perioada 2026-2030 arată că, dacă reducerea numărului de angajați continuă cu un ritm de 2%-3% pe an, industria ar putea pierde între 12.000 și 18.000 de locuri de muncă până în 2028. De asemenea, în cazul în care un model major de producție este pierdut, estimările sugerează o pierdere de 35.000-40.000 de locuri de muncă până în 2030, având în vedere că veniturile bugetare directe ar putea scădea cu aproximativ 380-530 de milioane de euro pe an.
Referitor la dezvoltarea tehnologică, raportul subliniază că industria auto din România se concentrează în principal pe activitățile de producție și fabricare de componente. România nu are în prezent un proiect de producție a celulelor de baterii la scară industrială, în ciuda accentului global asupra domeniilor precum bateriile și electronica de putere.
