Președintele Nicușor Dan a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit 17 state membre ale Uniunii Europene într-o inițiativă pentru menținerea finanțării agriculturii și politicii de coeziune în viitorul buget european pentru perioada 2028–2034. Demersul intervine în contextul în care Germania și alte cinci țări cer reduceri bugetare ample, conform Politico. Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că vor urma negocieri dificile, iar întârzierea unui acord ar putea pune în pericol continuitatea finanțării europene de la 1 ianuarie 2028.
„Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.
Cele 17 state au transmis o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, în condițiile în care Irlanda deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
„Astfel, în perspectiva următoarelor etape ale negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual, am adresat o scrisoare comună prim-ministrului irlandez Micheál Martin, în calitate de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a precizat președintele.
Inițiativa urmărește atât păstrarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, cât și finanțarea suplimentară a unor priorități majore ale Uniunii. „Ne propunem menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, precum și alocarea de resurse suplimentare priorităților de importanță majoră, precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența”, a transmis acesta.
Scrisoarea, semnată vineri, solicită păstrarea unor cheltuieli de aproape 900 de miliarde de euro în viitorul proiect de buget și pune presiune asupra președinției irlandeze înaintea prezentării documentului de negociere, așteptat săptămâna viitoare, conform Politico. „Prin urmare, considerăm că finanțarea totală destinată Politicii de coeziune și PAC trebuie menținută în următorul CFM”, au transmis cele 17 țări în scrisoarea consultată de publicație.
Semnatarii sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
Nicușor Dan și Giorgia Meloni, care au coordonat inițiativa, vor găzdui o reuniune informală a acestor țări în marja următorului Consiliu European, programat pe 15 și 16 octombrie.
Pozitia celor 17 state intră în conflict cu cea a unui grup de șase țări condus de Germania, care a reiterat, într-o scrisoare comună transmisă la începutul acestei săptămâni, solicitarea unor reduceri de câteva sute de miliarde de euro la nivelul întregului buget, conform Politico.
Cadrul financiar multianual (CFM) stabilește finanțarea Uniunii Europene pe o perioadă de șapte ani și este subiectul unor negocieri dificile la Bruxelles.
În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, redirecționând sute de miliarde de euro de la agricultură și plățile regionale, către priorități precum apărarea și competitivitatea.
Grupul „Prietenii Coeziunii” avertizează că reducerile suplimentare pentru agricultură și coeziune „nu ar face decât să slăbească bugetul și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.
Documentul de negociere pregătit de Irlanda, cunoscut drept „negobox”, va constitui baza discuțiilor dintre cei 27 de lideri ai UE la summitul de la Bruxelles din octombrie.
Guvernele încearcă să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale din Franța, Polonia și Italia să riște să blocheze negocierile.
O altă chestiune sensibilă este introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute drept „resurse proprii”, pentru finanțarea bugetului. Comisia Europeană a propus cinci astfel de taxe, care ar urma să genereze venituri estimate la 66 de miliarde de euro anual.
„În același timp, reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale”, a scris Nicușor Dan.
Cele 17 state precizează în scrisoare că noile resurse proprii „ar trebui să fie autentice, echitabile, simple și neregresive”.
Pachetul fiscal este susținut ferm de Franța, însă unele dintre propuneri au fost contestate de guverne care se tem că aceste taxe le-ar afecta în mod disproporționat.
Pentru a obține mai mult spațiu de manevră bugetară, semnatarii au cerut din nou amânarea rambursării datoriei acumulate în urma pandemiei de COVID-19, care ar urma să coste aproximativ 25 de miliarde de euro anual. Totodată, s-au opus reducerilor contribuțiilor la bugetul UE de care beneficiază țările mai bogate, cunoscute drept „rabaturi”.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că diferențele dintre statele membre vor duce la negocieri dure și complicate asupra bugetului pentru perioada 2028–2034.
El a subliniat că un acord până la sfârșitul anului este necesar pentru a permite adoptarea legislației de aplicare și finalizarea pregătirilor tehnice în 2027.
