Comerțul mondial se transformă pe fondul creșterii importanței serviciilor în producție și exporturi. Datele, infrastructura digitală și serviciile livrabile de la distanță au devenit esențiale în schimburile comerciale, iar ritmul acestei tranziții variază între economii.
Conform Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), serviciile au reprezentat, în 2022, aproximativ 71% din inputurile intermediare utilizate la nivel global, cu un procent de 78% în economiile dezvoltate, comparativ cu 61% în economiile în curs de dezvoltare.
În sectorul exporturilor, ponderea serviciilor în economiile dezvoltate este de 33% din inputurile intermediare pentru produsele industriale, în timp ce în economiile în curs de dezvoltare este de 27%. În țările cel mai puțin dezvoltate, serviciile constituie 13% din aceste inputuri.
Serviciile livrabile digital cresc mai repede decât comerțul cu servicii
Exporturile mondiale de servicii au înregistrat o creștere de aproximativ 6,7% anual în ultimul deceniu, iar în 2025 acest ritm a ajuns la 8,3%, conform raportului UNCTAD publicat în septembrie 2026.
Serviciile ce pot fi furnizate de la distanță prin rețele de calculatoare au evoluat și mai rapid, cu o creștere medie de 7,1% anual în ultimul deceniu, reprezentând în prezent 56% din exporturile globale de servicii.
Categorii de servicii includ asigurări, servicii financiare, telecomunicații, servicii informatice, activități de cercetare și dezvoltare, consultanță, inginerie, arhitectură, precum și servicii din domeniile audiovizual, educație și sănătate.
Exporturile de servicii din țările cel mai puțin dezvoltate au crescut cu aproximativ 3% anual, ponderea acestora în exporturile mondiale de servicii scăzând la 0,6% în 2025. În aceste țări, serviciile livrabile digital constituie doar 16% din exporturile de servicii, față de 61% în economiile dezvoltate.
Comerțul digital schimbă regulile comerciale
Expansiunea comerțului digital a generat un număr tot mai mare de prevederi legislative referitoare la comerțul electronic în acordurile comerciale. UNCTAD a raportat că 55% dintre acordurile comerciale preferențiale semnate între 2000 și 2025 includ astfel de prevederi. Din 2020, aceste clauze sunt incluse în acordurile cu participanți din 90% dintre economiile dezvoltate, 62% dintre economiile în curs de dezvoltare și 66% dintre țările cel mai puțin dezvoltate.
Regulile comerciale multilaterale pentru servicii au fost stabilite înainte de afirmarea economiei digitale. Extinderea prevederilor legate de comerțul digital prin acorduri regionale și bilaterale a dus la un cadru de reglementare fragmentat. UNCTAD recomandă transparența, cooperarea în reglementare și o capacitate de negociere dezvoltată pentru a facilita implicarea mai amplă a țărilor în curs de dezvoltare în elaborarea regulilor comerciale digitale.
Dincolo de produsul final: serviciile care susțin economia
Și în contextul actual, serviciile devin tot mai integrate în producția de bunuri și în modelele de afaceri ale companiilor. De la servicii financiare și logistice la software și consultanță, valoarea unui produs poate deriva din activități mai puțin vizibile în produsul finit.
Exportul unui produs fizic poate include, de asemenea, servicii de proiectare, programare, finanțare, marketing și management al datelor din alte țări. Această nouă structură economică evidențiază faptul că competitivitatea unei companii se bazează nu doar pe produs, ci și pe tehnologia și infrastructura digitală asociate.
UNCTAD subliniază trei direcții pentru țările care doresc să participe mai activ în această economie: îmbunătățirea datelor legate de comerțul cu servicii, dezvoltarea infrastructurii digitale și a competențelor, și o implicare mai mare în elaborarea regulilor internaționale pentru comerțul digital.
O economie în care valoarea circulă și digital
Comerțul internațional depășește transferul fizic de produse între țări; din ce în ce mai multe servicii, date și tehnologii sunt implicate. Odată cu digitalizarea economiei, capacitatea de a furniza aceste servicii devine esențială pentru competitivitatea națiunilor. Astfel, distincția dintre comerțul cu bunuri și cel cu servicii devine tot mai neclară.
