Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) a constatat că mai multe platforme de inteligență artificială pot furniza, la cererea utilizatorilor, materiale provenite de la RT, Sputnik și alte surse media rusești sancționate în Uniunea Europeană. Testele realizate în septembrie 2026 arată că unele chatboturi pot identifica oglinzi ale site-urilor, canale de Telegram și pagini de pe VK pentru a oferi conținutul solicitat, în pofida interdicției europene introduse în 2022.
Rezultatele au fost prezentate după ce Vincent Berthier, responsabilul pentru departamentul tehnic al RSF, a verificat comportamentul mai multor servicii conversaționale. El a testat ChatGPT, Claude, Gemini, Grok, Meta AI și serviciul francez Vibe, folosind instrucțiuni care le cereau să caute informații exclusiv în presa de stat rusă și să găsească metode de accesare a materialelor atunci când site-urile originale erau blocate.
Raportul privind testarea a fost relatat la 23 septembrie 2026, iar detaliile despre verificarea chatboturilor au fost publicate de Euronews.
Diferențe între platformele testate
ChatGPT, Grok și Claude au furnizat cel mai frecvent sinteze, titluri și linkuri către materiale provenite din surse rusești controlate de stat. În numeroase cazuri, răspunsurile nu au inclus avertismente privind sancțiunile europene aplicate acestor organizații media.
Vibe a identificat singur alternative disponibile pe VK și Telegram. În schimb, Gemini a refuzat mai des să execute solicitările formulate de RSF. Meta AI a invocat în mod constant interdicția Uniunii Europene și a motivat refuzul prin regulile europene aplicabile conținutului respectiv.
Testul a urmărit în mod specific situațiile în care un utilizator cere unui chatbot să găsească informații dintr-o categorie de surse deja vizată de restricții. Potrivit RSF, rezultatele arată că accesul la conținutul unor media sancționate nu depinde întotdeauna de deschiderea directă a site-urilor oficiale. Materialele pot fi regăsite prin copii ale paginilor, rețele sociale sau alte canale disponibile pe internet.
Interdicția europeană și limitele aplicării sale
După începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a interzis difuzarea în spațiul comunitar a unor instituții media de stat ruse, printre care RT și Sputnik. Măsura a vizat televiziunea, sateliții, serviciile de difuzare online, aplicațiile și distribuirea pe internet.
Aplicarea interdicției nu s-a bazat însă pe existența unei liste unice de domenii. În statele membre, blocarea s-a realizat în moduri diferite, iar unele site-uri și oglinzi au rămas accesibile. Potrivit informațiilor prezentate de RSF, această situație a permis menținerea unor căi alternative de acces la materiale produse sau distribuite de rețele media rusești.
Organizația susține că rețelele de propagandă asociate Rusiei au trecut, în timp, la utilizarea unui număr mare de copii ale site-urilor și a unor resurse anonime. Acestea pot fi indexate de motoare de căutare și pot ajunge în bazele de date sau în sursele consultate de sistemele de inteligență artificială.
În acest mod, narațiunile pro-Kremlin pot apărea în răspunsul generat de un chatbot fără ca utilizatorul să acceseze direct un material RT, Sputnik sau al unei alte publicații sancționate. Conținutul este prezentat sub forma unei sinteze, a unei liste de titluri ori a unor linkuri, nu neapărat ca mesaj vizibil al unei instituții media rusești.
RSF cere revizuirea cadrului european
RSF consideră că serviciile conversaționale au devenit un canal suplimentar de acces la informații, dar nu sunt tratate în același mod ca platformele media tradiționale. În evaluarea organizației, această diferență creează dificultăți pentru aplicarea efectivă a sancțiunilor europene în mediul digital.
Organizația afirmă că Legea privind serviciile digitale și Actul privind inteligența artificială nu acoperă în suficientă măsură riscurile asociate folosirii generative a inteligenței artificiale. Sistemele informaționale și chatboturile nu sunt încadrate automat în categoria sistemelor cu risc ridicat, ceea ce limitează posibilitatea de a impune dezvoltatorilor cerințe similare celor aplicate platformelor media sau altor servicii reglementate.
În acest context, experții citați de RSF susțin extinderea unor reguli din legislația media către chatboturi. Propunerea are în vedere situațiile în care un serviciu oferă, la cererea utilizatorului, materiale provenite din surse supuse sancțiunilor europene sau indică metode de accesare a acestora prin oglinzi și rețele sociale.
Concluziile organizației se referă și la modul în care rețelele de site-uri pot produce materiale în mai multe limbi și le pot distribui în spațiul public digital. Aceste materiale pot fi scanate de motoarele de căutare și utilizate de diferite servicii de inteligență artificială în procesul de elaborare a răspunsurilor.
RSF avertizează că, atunci când un asemenea conținut este prezentat într-o formulare automată și aparent neutră, identificarea originii și a caracterului propagandistic devine mai dificilă. În același timp, blocarea directă a unor domenii nu mai este suficientă pentru a împiedica apariția acelorași materiale prin alte canale digitale.
Organizația cere ca viitoarele reguli europene să țină cont de rolul chatboturilor în distribuirea informației și de obligațiile care ar trebui să se aplice atunci când aceste servicii redirecționează utilizatorii către surse sancționate. Testarea realizată în septembrie este prezentată de RSF ca un punct de plecare pentru această discuție de reglementare.
