Președintele Comitetului de Investigații al Rusiei, Aleksandr Bastrîkin, susține reducerea de la 14 la 12 ani a vârstei de la care minorii pot răspunde penal pentru infracțiuni grave. Potrivit unor informații publicate la 23 septembrie 2026, 53% dintre participanții la un sondaj realizat în Rusia sprijină această propunere, deși datele prezentate în același studiu indică o scădere puternică a criminalității juvenile în ultimele trei decenii.
Legislația rusă stabilește în prezent răspunderea penală generală începând de la 16 ani. Pentru anumite infracțiuni grave, între care omorul, violul, furtul și terorismul, pragul este de 14 ani. Inițiativa asociată lui Bastrîkin ar extinde aplicarea sistemului penal către copii cu vârsta de 12 și 13 ani.
Informațiile despre sondaj au fost publicate în contextul dezbaterilor din Rusia privind înăsprirea politicilor față de minori și pot fi consultate în materialul publicat pe Telegram. Sursa citată nu precizează, în textul transmis, instituția care a realizat cercetarea sociologică.
Datele despre criminalitatea juvenilă
Potrivit datelor statistice menționate în material, numărul infracțiunilor comise de adolescenți în Rusia a scăzut de aproape nouă ori în aproximativ trei decenii: de la 225.000 de cazuri în 1993 la 26.000 în 2024. În pofida acestei evoluții, 36% dintre respondenți consideră că situația s-a deteriorat și susțin înăsprirea pedepselor.
Rezultatele sondajului indică o diferență între percepția asupra cauzelor delincvenței juvenile și soluțiile preferate de o parte a populației. Între 51% și 52% dintre cei chestionați identifică drept principale cauze influența negativă a familiei și lipsa educației sau a supravegherii parentale. Alți 28% indică imaturitatea psihologică și personală, iar 21% menționează lipsa unor activități, a timpului liber organizat, a intereselor și a perspectivelor pentru adolescenți.
În același timp, doar 20% dintre participanți consideră că un copil de 12 ani este capabil să înțeleagă pe deplin consecințele propriilor acțiuni. Datele prezentate în material nu oferă detalii privind formularea exactă a întrebărilor sau distribuția completă a răspunsurilor, însă arată că susținerea reducerii pragului penal coexistă cu recunoașterea imaturității copiilor de această vârstă.
Sprijin pentru reintegrarea minorilor
Sondajul mai arată că majoritatea respondenților consideră posibilă îndreptarea și reintegrarea socială a adolescenților condamnați pentru infracțiuni grave. Opinia este împărtășită de 72% dintre participanți la nivel general și de 82% dintre tinerii incluși în cercetare.
Aceste procente apar în paralel cu sprijinul de 53% pentru reducerea vârstei răspunderii penale. Materialul descrie astfel o combinație între acceptarea ideii că minorii pot fi recuperați și susținerea extinderii intervenției penale la vârste mai mici.
Promovarea propunerii de către conducerea Comitetului de Investigații este prezentată ca parte a unei abordări care pune accentul pe sancțiune și izolare. În această perspectivă, extinderea răspunderii penale ar permite autorităților să reacționeze printr-un instrument coercitiv înainte ca problemele familiale, educaționale și sociale asociate delincvenței juvenile să fie soluționate.
Materialul susține că dezbaterea are loc pe fondul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, denumit de autoritățile ruse „operațiunea militară specială”. În acest context, cererea pentru măsuri punitive este prezentată ca parte a unei orientări mai largi spre răspunsuri represive, inclusiv în domeniul educației și al protecției minorilor.
Inițiativa lui Bastrîkin nu este prezentată ca o modificare legislativă deja adoptată. Până la informațiile transmise, cadrul legal rus menține pragul general de 16 ani și pragul de 14 ani pentru lista de infracțiuni grave prevăzută de legislație. Dezbaterea privind o eventuală reducere la 12 ani continuă în spațiul public rus.
