Organizații ruse anti-război și democratice din Europa și America de Nord au susținut apelul ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, adresat guvernelor statelor democratice pentru limitarea activității și închiderea centrelor „Casa Rusă”, operate sub egida Rossotrudnicestvo. În locul acestor structuri, semnatarii propun crearea unor Case ale Democrației, independente de Kremlin și dedicate culturii libere, jurnalismului, educației și sprijinului pentru persoanele persecutate de autoritățile ruse.
Autorii declarației afirmă că inițiativa nu vizează limba rusă, cultura rusă sau comunitățile rusofone din Europa. Disputa privește controlul asupra acestor spații și interesele politice în numele cărora funcționează. În opinia semnatarilor, „Casele Rusești” nu reprezintă societatea rusă în ansamblu, ci sistemul de stat al unei țări care poartă războiul împotriva Ucrainei și încearcă să-și mențină influența politică și informațională în străinătate.
Limba rusă și cultura nu aparțin Kremlinului
Organizațiile democratice ruse se opun monopolului Moscovei asupra reprezentării milioanelor de ruși care trăiesc în afara țării. Ele susțin că limba rusă, literatura, arta și patrimoniul cultural nu sunt proprietatea statului rus și că Kremlinul nu poate vorbi în numele tuturor cetățenilor ruși.
În această categorie sunt incluși și rușii care condamnă războiul, dictatura și represiunile politice. Declarația trasează astfel o distincție între statul rus și cetățenii ruși care se opun agresiunii și autoritarismului.
Semnatarii avertizează că simpla închidere a centrelor de stat rusești ar putea lăsa un spațiu cultural și civic neacoperit. Ei nu formulează însă doar o cerere de restricționare a activității Rossotrudnicestvo, ci propun și o alternativă independentă, organizată împreună cu societatea civilă democratică rusă și cu organizații din statele-gazdă.
Ce ar urma să facă Casele Democrației
În viziunea autorilor, Casele Democrației ar putea deveni spații pentru susținerea culturii ruse și rusofone independente, pentru programe educaționale și de informare și pentru păstrarea jurnalismului rusofon liber. Aceste centre ar putea oferi, de asemenea, ajutor deținuților politici și activiștilor persecutați, precum și sprijin pentru adaptarea refugiaților și emigranților.
- sprijinirea culturii ruse și rusofone independente;
- organizarea de programe educaționale și de informare;
- asistență pentru deținuți politici și activiști persecutați;
- sprijinirea integrării refugiaților și emigranților;
- conservarea jurnalismului rusofon independent;
- dezbaterea viitorului unei Rusii democratice;
- dezvoltarea dialogului între ruși, ucraineni și societățile europene.
Potrivit declarației, o astfel de structură ar permite separarea sprijinului acordat persoanelor rusofone de cooperarea cu instituțiile statului rus. Autorii susțin că proiectele culturale nu ar trebui să fie utilizate pentru influență politică sau pentru răspândirea narațiunilor Kremlinului.
Apel pentru verificarea rețelei Rossotrudnicestvo
Organizațiile semnatare au cerut guvernelor europene și altor state democratice să verifice activitatea Rossotrudnicestvo și a rețelei „Caselor Rusești” din perspectiva securității naționale, a transparenței finanțării și a unui posibil amestec extern.
În paralel, ele solicită sprijin pentru infrastructura societății civile ruse independente de Kremlin, responsabilă în fața societății și obligată să respecte legislația statelor în care funcționează. Inițiativa este prezentată ca o modalitate de a evita responsabilizarea colectivă a vorbitorilor de limbă rusă și de a menține deschise spațiile pentru cultură, presă independentă și dialog democratic.
Apelul a fost susținut de La Asociación de Rusos Libres din Spania, Database of War Supporters „Nuremberg Trial 2.0” din Canada, Russians for Freedom and Democracy, Associazione dei Russi Liberi in Italia, proiectul pentru drepturile omului „Iskra”, organizația franceză Russie-Libertés, Comunitatea democratică a rușilor din Cipru, Russian America for Democracy in Russia, Freies Russland NRW, Russi Contro La Guerra Italia, Comunitatea democratică a vorbitorilor de limbă rusă din Finlanda, Antiwar Serbia și Russian Democratic Society din Regatul Unit.
Printre semnatarii individuali se numără Marat Ghelman, Dmitri Gudkov, Elena Lukianova, Maksim Reznik și Anastasia Șevcenko. Apelul lasă guvernelor europene alegerea între menținerea unor structuri aflate sub controlul statului rus și susținerea unor centre independente pentru comunitățile rusofone, iar dezbaterea privind acest model continuă.
