Publicația norvegiană Steigan.no a publicat la 18 septembrie 2026 un material în care promovează narațiunea potrivit căreia Ucraina ar fi un stat controlat de neonaționaliști, iar președintele Volodimir Zelenski ar reprezenta acest curent. Articolul, semnat de Marta Havrișko, susține că Zelenski și guvernul ucrainean s-ar sprijini pe o aripă radicală interesată de menținerea unui război permanent și care ar considera aproape toate negocierile de pace drept o capitulare.
Materialul afirmă, de asemenea, că în Ucraina au loc în mod deschis conferințe neonaționaliste și neofasciste și descrie țara drept un laborator ideologic pentru forțele de extremă dreaptă din Europa. Afirmațiile sunt prezentate fără o demonstrație a unui control instituțional exercitat de organizații ultranaționaliste asupra statului ucrainean.
Rezultatul alegerilor prezidențiale
Caracterizarea lui Volodimir Zelenski drept „fața neonaștilor ucraineni” intră în contradicție cu rezultatul alegerilor prezidențiale din 2019. Zelenski a câștigat turul al doilea cu 73,22% din voturi, mandatul său fiind obținut prin votul a milioane de cetățeni ucraineni, nu printr-un mandat acordat de organizații de extremă dreaptă.
Rezultatele electorale și cercetările sociologice menționate în evaluarea acestui material indică un nivel foarte scăzut de susținere pentru partidele ultranaționaliste și pentru formațiunile radicale în Ucraina. Nicio formațiune de extremă dreaptă și niciun grup radical nu are reprezentare parlamentară sau un rol determinant în formarea guvernului și a politicilor de stat.
În aceste condiții, prezentarea mediului ultranaționalist drept baza politică a conducerii centrale de la Kiev schimbă sensul rezultatului electoral și al structurii politice ucrainene. Afirmațiile despre existența unei influențe decisive a radicalilor asupra președintelui nu sunt susținute de mecanismele instituționale descrise în material.
Deciziile privind războiul și negocierile
Articolul susține că Zelenski ar acționa sub presiunea forțelor naționaliste și că președintele și guvernul ar fi interesați de continuarea războiului. Această interpretare nu este confirmată de deciziile oficiale și de activitatea diplomatică prezentate în informațiile disponibile.
După începutul invaziei ruse la scară largă, organizațiilor ultranaționaliste sau naționaliste nu le-au fost acordate pârghii formale asupra politicii de stat. Deciziile privind apărarea, diplomația și negocierile sunt adoptate de președinte, guvern, parlament și conducerea politico-militară a Ucrainei. Legarea poziției lui Zelenski față de război și pace de presupusa presiune a radicalilor înlocuiește acest mecanism instituțional cu ipoteza unui control politic care nu este demonstrat.
Datele sociologice citate contrazic și afirmația că societatea ucraineană ar respinge negocierile exclusiv din cauza influenței extremei drepte. Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în iulie și august 2026 a arătat că 59% dintre ucraineni ar accepta înghețarea războiului pe actuala linie a frontului, fără recunoașterea internațională a teritoriilor ocupate de Rusia și cu condiția existenței unor garanții de securitate credibile.
Rezultatul indică faptul că ucrainenii nu resping negocierile ca principiu, ci le leagă de condiții menite să prevină o nouă invazie rusă. Poziția prezentată de Kiev este aceea de a combina încetarea luptelor cu garanții de securitate, astfel încât un armistițiu să nu devină o pauză înaintea unei noi agresiuni.
La 6 septembrie, Ucraina i-a primit pentru prima dată pe emisarii speciali ai președintelui Statelor Unite, Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. După această vizită, Volodimir Zelenski a declarat că reluarea procesului de negociere este importantă și și-a exprimat disponibilitatea de a susține oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, cu condiția reciprocității din partea Moscovei.
Potrivit informațiilor prezentate, președintele rus Vladimir Putin nu a dat semne de disponibilitate pentru compromisuri și a formulat cereri pe care Kievul le consideră inacceptabile. În acest context, poziția Ucrainei nu este descrisă ca o respingere a negocierilor, ci ca o încercare de a condiționa încetarea ostilităților de garanții de securitate.
Afirmațiile despre sistemul politic ucrainean
Concluzia potrivit căreia Ucraina ar fi devenit un stat controlat de neonaști contrazice și cadrul său legislativ. În 2015, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege care condamnă regimul totalitar național-socialist, respectiv nazist, și interzice propaganda simbolurilor asociate acestuia.
Existența unor grupări radicale sau organizarea unor evenimente cu participarea unor persoane de extremă dreaptă nu dovedește controlul acestora asupra instituțiilor statului. În cazul prezentat, afirmația despre un regim neonaționalist nu este susținută de structura electorală, de reprezentarea parlamentară sau de procedurile oficiale de adoptare a deciziilor.
Profilul publicației și al autoarei
Steigan.no este un site norvegian alternativ fondat de Paul Steigan, fost lider al Partidului Comunist Muncitoresc din Norvegia, formațiune de orientare maoistă. Publicația difuzează în mod regulat narațiuni favorabile Rusiei despre războiul din Ucraina și publică materiale critice la adresa NATO, a politicii occidentale și a sprijinului acordat Kievului.
Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare, cunoscut sub denumirea de Forsvarets forskningsinstitutt, a inclus Steigan.no între sursele norvegiene care au folosit cel mai frecvent materiale provenite din mediul informațional rus.
Marta Havrișko este prezentată ca istoric ucrainean și cercetătoare a celui de-al Doilea Război Mondial, a Holocaustului, a violenței sexuale în timpul războaielor, a istoriei femeilor și a politicilor memoriei. După începutul invaziei ruse la scară largă, ea a plecat din Ucraina și și-a continuat activitatea științifică în instituții europene și americane. În articole și interviuri, Havrișko a susținut că armata ucraineană folosește simboluri naziste și că autoritățile protejează și utilizează extrema dreaptă. În ianuarie 2025, numele său a fost inclus în baza de date „Mirotvoreț”, cu eticheta „propagandist antiucrainean”.
Articolul publicat de Steigan.no poate fi consultat pe site-ul publicației norvegiene.
