Publicațiile europene cu orientare pro-rusă Observateur-Continental, din Franța, și Vaseljenska, din Serbia, au răspândit la 15 septembrie 2026 narațiuni false potrivit cărora sprijinul acordat Ucrainei și consolidarea militară a Germaniei ar apropia Berlinul de un conflict direct cu Rusia. Articolele prezintă mecanismele germane de organizare a ajutorului militar și cooperarea cu Kievul drept dovezi ale pregătirii unei „agresiuni” împotriva Rusiei.
Afirmațiile pornesc de la existența unității speciale Sonderstab Ukraine, creată în 2022 în cadrul Ministerului german al Apărării pentru accelerarea și simplificarea procedurilor privind sprijinul militar destinat Ucrainei. Observateur-Continental a descris această structură ca pe un departament secret destinat livrării de arme și susținerii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în războiul împotriva Rusiei.
Publicația franceză a legat existența unității de articolul 26 din Legea fundamentală a Germaniei, care interzice acțiunile menite să pregătească un război de agresiune. Interpretarea prezentată în articol elimină însă diferența dintre participarea la un război și sprijinirea unei țări atacate. Ajutorul militar acordat Ucrainei este prezentat de autoritățile germane ca sprijin pentru exercitarea dreptului la autoapărare, prevăzut la articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite.
Rolul Sonderstab Ukraine
La începutul invaziei pe scară largă lansate de Rusia în februarie 2022, guvernul de la Berlin a renunțat la o politică menținută timp îndelungat, care limita livrările de arme către zone de conflict. Germania a început să trimită Ucrainei sisteme antitanc și antiaeriene din stocurile Bundeswehrului. Ulterior, sprijinul a inclus armament greu, sisteme de apărare aeriană IRIS-T, tancuri Leopard 2 și artilerie cu rază lungă de acțiune.
În acest context a fost creat Sonderstab Ukraine. Unitatea are rolul de a coordona și accelera procedurile de achiziție și livrare și funcționează, de asemenea, ca punct de schimb de experiență între forțele armate și companiile de apărare din Germania și Ucraina. Existența unei astfel de structuri administrative nu reprezintă, în sine, pregătirea unei operațiuni militare germane împotriva Rusiei.
Germania nu a trimis unități combatante germane pentru a participa la luptele din Ucraina. Sprijinul militar destinat Kievului este orientat către consolidarea capacității Ucrainei de a-și apăra teritoriul împotriva agresiunii ruse. Transformarea unui mecanism de coordonare a ajutorului într-o presupusă structură secretă pentru război cu Rusia schimbă funcția reală a acestuia.
Reînarmarea Germaniei și sprijinul pentru Kiev
Berlinul și-a majorat cheltuielile de apărare după deteriorarea situației de securitate în Europa, în urma invaziei ruse în Ucraina. Pentru 2026, Germania a prevăzut 82,7 miliarde de euro pentru apărare, iar alte 25,5 miliarde de euro urmează să provină din fondul special al Bundeswehrului. Proiectul de buget pentru 2027 prevede creșterea cheltuielilor de apărare la 139,6 miliarde de euro.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul de verificare, aceste fonduri sunt destinate în principal refacerii capacităților Bundeswehrului, protejării flancului estic al NATO și consolidării frontierei estice a Uniunii Europene. Reînarmarea este descrisă ca având un caracter de descurajare, prin creșterea capacității de apărare și a costurilor unui eventual atac, nu ca pregătire pentru un război ofensiv împotriva Rusiei.
Germania a prevăzut pentru 2026 suma de 11,5 miliarde de euro pentru sprijin militar acordat Ucrainei. Valoarea totală a ajutorului militar furnizat sau planificat începând cu 24 februarie 2022 este estimată, potrivit informațiilor oficiale menționate în material, la 57,6 miliarde de euro. O parte importantă a resurselor este direcționată către apărare aeriană, muniție, drone și alte capacități defensive.
Cooperarea dintre Germania și Ucraina include și proiecte industriale și tehnologice. În aprilie 2026, Berlinul și Kievul au convenit asupra unui parteneriat strategic, a unei grupări comune de lucru pentru industria de apărare, a unor proiecte privind producția de drone, extinderea producției de sisteme de apărare aeriană și dezvoltarea unor capacități de contracarare a rachetelor balistice. Aceste proiecte nu schimbă statutul Germaniei într-o parte combatantă a războiului.
Narațiunea despre „prăbușirea” Ucrainei
La rândul său, Vaseljenska a comentat declarația ministrului german de Externe, Johann Wadephul, potrivit căreia Ucraina ar trebui să cumpere mai multe arme de la companiile germane. Publicația a susținut că autoritățile de la Berlin ar încerca să recupereze cât mai mult de la Kiev, pornind de la ideea că regimul ucrainean s-ar îndrepta inevitabil către colaps.
Materialul de verificare descrie Vaseljenska drept un site marginal de extremă dreaptă, care combină naționalismul radical sârb cu propaganda pro-rusă în Balcani. Observateur-Continental este prezentat ca un site pseudoanalitic destinat adaptării propagandei ruse pentru publicul din Franța, Belgia și țările francofone din Africa. Cele două publicații au audiențe și formate diferite, dar promovează în mod repetat mesaje antioccidentale și critică NATO și Uniunea Europeană.
Afirmația privind un „colaps inevitabil” al Ucrainei nu este susținută de informațiile prezentate. Forțele ucrainene continuă să mențină frontul și să desfășoare operațiuni pentru eliberarea teritoriilor ocupate. Ucraina a efectuat, de asemenea, lovituri asupra unor obiective militare și infrastructuri din adâncimea teritoriului rus, inclusiv rafinării, aerodromuri și centre logistice. Rusia nu și-a atins obiectivele strategice anunțate la începutul invaziei pe scară largă, între care se număra ocuparea întregului teritoriu al Donbasului.
Sprijinul german pentru Ucraina, inclusiv prin achiziții de armament și cooperare industrială, rămâne astfel distinct de trimiterea unor forțe combatante germane pe front. Sonderstab Ukraine continuă să fie prezentat ca un mecanism administrativ și operațional pentru organizarea ajutorului militar Berlinului către Kiev.
