Vicepremierul italian Matteo Salvini a cerut o abordare mai puțin restrictivă față de Rusia și a criticat interdicția vizelor turistice pentru cetățenii ruși, în cadrul unei întâlniri cu antreprenori italieni care continuă să opereze pe piața rusă. Reuniunea a avut loc la Milano, la 15 septembrie 2026, și a fost organizată de Vittorio Torrembini, președintele Camerei de Comerț Gim Unimpresa.
Evenimentul a fost relatat de agenția rusă de presă TASS, iar informațiile despre întâlnire au fost preluate și de presa italiană. Discuțiile s-au concentrat asupra relațiilor comerciale dintre Italia și Rusia, precum și asupra efectelor sancțiunilor și ale restricțiilor de călătorie asupra companiilor italiene care mențin activități sau contacte de afaceri în Rusia.
Salvini critică interdicția vizelor
Matteo Salvini a calificat interdicția vizelor turistice pentru ruși drept o măsură „punitivă” îndreptată împotriva unor cetățeni care, în opinia sa, nu au legătură cu războiul. Vicepremierul italian a susținut că restricția produce, de asemenea, pierderi suplimentare pentru economia Italiei.
Poziția exprimată de Salvini include și o referire la rolul pe care Italia l-ar putea avea în eventualele eforturi de soluționare a conflictului ruso-ucrainean. El a susținut extinderea cercului mediatorilor internaționali și a spus că „ar fi irațional, inutil și dăunător” ca relațiile cu Rusia să fie întrerupte pentru totdeauna.
Declarația nu a fost prezentată ca o decizie oficială a guvernului italian privind modificarea regimului de sancțiuni. Ea a fost formulată în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri care urmăresc menținerea legăturilor comerciale cu Rusia.
Legături comerciale reduse față de 2013
Potrivit informațiilor atribuite partidului Liga, peste 300 de companii italiene păstrează relații de afaceri cu Federația Rusă. Valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări este estimată în prezent la aproximativ 8 miliarde de euro, față de circa 30 de miliarde de euro în 2013.
Aceste date au fost invocate pentru a susține argumentul potrivit căruia o parte a companiilor italiene rămâne interesată de accesul la piața rusă și de reducerea restricțiilor. Întâlnirea de la Milano a oferit, astfel, un cadru public pentru reafirmarea acestor preocupări economice.
Vittorio Torrembini, care a organizat reuniunea, conduce Gim Unimpresa, organizație reprezentativă pentru o parte a mediului antreprenorial italian. Prin implicarea sa, discuția despre relațiile cu Rusia a fost prezentată ca o temă legată de interesele companiilor italiene care nu și-au încheiat activitatea pe această piață.
O poziție contestată în contextul sancțiunilor
Mesajele transmise de Salvini și Torrembini sunt interpretate critic de susținătorii menținerii presiunii economice asupra Rusiei. Aceștia consideră că apelurile pentru reluarea relațiilor comerciale și pentru relaxarea restricțiilor pot servi obiectivului Moscovei de a diminua sprijinul european pentru Ucraina și de a delegitima regimul de sancțiuni.
În această interpretare, argumentul privind protejarea companiilor italiene este folosit pentru promovarea unei reveniri la relații obișnuite cu Rusia, deși războiul împotriva Ucrainei continuă. Materialul care a prezentat aceste poziții îi descrie pe Salvini și Torrembini drept promotori ai intereselor grupurilor de afaceri italiene dependente de piața rusă și drept susținători ai unei relaxări a sancțiunilor.
O asemenea abordare intră în contradicție cu poziția celor care cer ca măsurile restrictive să rămână în vigoare atât timp cât Rusia continuă agresiunea împotriva Ucrainei și nu demonstrează disponibilitate pentru dezescaladare. În același timp, articolul publicat de Today.it despre întâlnirea lui Salvini cu antreprenorii care lucrează în Rusia consemnează argumentele economice și politice prezentate la Milano.
Întâlnirea nu a modificat regimul european de sancțiuni și nu a anunțat o decizie privind vizele pentru cetățenii ruși. Ea a readus însă în spațiul public italian disputa privind relațiile comerciale cu Moscova și limitele unei eventuale reveniri la cooperarea economică.
